060
colectia 'Manual' - INOT / 1982
Duminică, 04
Octombrie 2009 14:37 Mircea Olaru
Am rasfoit, cu
'ceva' nostalgie, lucrarea semnata
de mine (vezi
in continuare ...) si publicata de Editura
Sport-Turism,
in 1982; am avut ca redactor pe D.na Prof. Emilia Ivan
fosta gimnasta
/ 'generatia Elena Leustean' si redactoare a multor
alte lucrari,
din majoritatea disciplinelor sportive; tehnoredactor nu
era altul decat
actualul magnat de presa Mihail Carciog, care s-a straduit mult
sa-mi puna in
pagina grafica mea (grafica facuta fara calculator si alte avantaje din ziele
noastre...); coperta... va imaginati ca era cea din prima pagina cu cercurile
olimpice transferate inotului...., dar din motive de economie la culoare s-a
optat pentru doar 3 cercuri in alb+negru astfel a conceput gandul meu Dl.
Constantin Gulutza: grafica a fost conturata dupa vorbele si ideile
mele+modelele preferate (Ana maria Olaru si Dana Ivan... colege in grupa de
avansati) de un fost elev, ajuns la portile consacrarii - Ionut Setran, ce
provine dintr-o familie bine cunoscuta in lumea artelor grafice; Ionut este
acum, va vine sa credeti, angajat al firmei centrale FIAT, responsabil cu
proiectare caroseriilor viitoarelor masini cu care circulam noi si chiar a unor
mono-posturi, cu care circula 'altii'... Lucrarea a avut invitati de seama>
Dr. Octavian Belea, Dr. Ioan Dragan, dr, Kathy 0rosz, Psy. Maria Serban,
Cercet, Cornel Radut, prof. Mihai Cerchez, ing. Naum Dan, ocazie pentru a le
multumi inca odata pentru ajutorul dat.
Cartea este
scrisa intr-o perioada cand eu, proaspat abs. ICF, ma luptam cu
obiceiurile vechi din inotul nostru, obiceiuri care mie mi se pareau 'antice,
vechi si dedemult'...., sa tot fie cam zece ani de munca la masina de scris
mecanica, de multe nopti in care sotia dormea in sunetul clapelor batute cu
neindemanare iar fiica-mea striga...'mi-e somn, vreaua sa dorm si eu...'
Lucrarea, in
afara de faptul ca este 'a mea', mie imi pare bine s-o mai rasfoiesc
deoarece o serie de idei, de comentarii, le-am regasit, peste ani, la alti
autori de prestigiu, care, independent de ceace scriam eu, ei, isi etalau, cu
autentica autoritate, cunostiintele.
Deci, nu am
scris cartea copiind pe 'cineva' / se spune 'plagiat'..., ci eventual luand,
din mers, unele idei consemnate in bibliografie; lucrarea am dedicat-o, nu cum
se obisnuieste 'sotiei' sau 'profesorului' - ci colegilor mei pe
care i-am evocat in debutul ei.
Lucrarea INOT
este parte a colectiei MANUAL la fosta Ed. Sport-Turism; ca aceasta lucrare s-a
mai tiparit inca multe altele respectiv alte discipline sportive (jocurile,
sp.individuale etc.)
Coperta era
aceiasi la toate lucrarile cu posibilitatea de a 'personaliza' cat de cat
subiectul respectiv. la INOT am propus stilizarea cercurilor olimpice... dar
din motive legate de 'culoare' in grafie s-a optat pentru cele deja
existente (negru, alb, blue ..)
Tirajul
de 3.000 de exemplare a fost suficient, dupa putin timp nu mai am gasit niciun
manual in librarii, aveam nevoie de inca cateva pentru a le oferi colegilor mei.
Copertile
interioare arata 'cine' a comis 'crima'....
Pentru a
convinge cititorii de importanta practicarii inotului, am pornit-o de la zero;
termenul 'necesiatte' era la moda in limbajul acelor ani cand inotul inca nu
avea asa bune rezultate ca azi....
Hieroglifa
egipteana care desemna termenul, activitatea 'inot' era o reprezentare foarte
sugestiva ds. ceeace se 'petrecea' in apa acelor vremuri.....
Inventivitatea germana se remarca puternic si in
domeniul invatarii inotului(sec. XVIII)
o incercare timida de a indica 'personalitatile' care
ar trebui sa fie langa sportiv
In acea perioada inotul 'maraton', 'masters','polo
fete' nu erau inglobate la FINA
Estimarea
VO2/max. - se utilizeaza fie textul spiroergometric (direct) fie step-testul
(indirect), valorile obtinute se 'citesc' pe Nomograma Astrand Riyhming
alaturata; estimarea era frecvent folosita de CMS / Centrul de medicia Sportiva care
acum se numeste Insittutul national de medicina Sportiva, denumnirea si noile
functiuni fiind facute direct de Dr. Ioan Dragan, membru al Acad. medicale,
membru al FINA-Com. Medicala si premiat de 2 ori de FINA, caruia si pe aceast
cale ii multumesc, si acum, pentru ajutor+fidelitatea sa fata de mine, un
adevarat prieten.
O
incercare de a atrage atentia ca la iesirea capului din apa, cei cu par mare
trebuie sa faca un simplu gest de schimbare a pozitiei capului(pe acea vreme a
avea o casca de inot era totusi limmitata)
Ex. menit
a-l convinge pe incepator ca are capacitatea sa pluteasca daca are rabdarea
necesara .Expresia 'Ou de Pasti' nu era agreata in acea vreme; copiilor le
sugeram sa incerce sa pluteasca ca un 'dop' ...; acest exercitiu simplu,
efectuat la apa cu adancime mica, convingea incepatorul ca are capacitatea de a
pluti, evident, daca are rabdarea necesara...
'Pluta
verticala'
Este un
exercitiu 'inventat' de mine, spun asta deoarece bu l-am mai vazut la altii
....,....; prin el, teama de eventuala scufundare, inec, are toate sansele sa
dispara; incepatorul este asitat si deci poate executa exercitiul fara grija
iar cand capata mai multa incredere in acest fapt poate sa-l faca si singur,
apoi va incepe sa calce apa cu picioarele si sa vasleasca circular cu palmele,
inaintea pieptului; 'calcarea apei' este strict necesara pentru a putea trece
la exercitii in bazine cu adancime mai mare a apei.
In anul
1988, in lucrarea 'Schwime' semnata de W. Schram, pluta verticala este inclusa,
inedit, in suita exercitiilor destinate invatarii inotului; deci specialistii
germania au 'inventat' si ei acelasi truc de-al face pe incepator sa intre in
apa adanca, fara teama; m-am bucurat f.mult cand am gasit lucrarea Dr. Schram,
un 'elev' fidel al profesorului Gerhard Lewin / Neubrandenburg, fondatorul
'scolii DDR de inot sportiv', personalitate marcanta a sportului contemporan,
cu care am avut ocazia sa ma imprietenesc si sa corespondez, si azi, D.sa fiind
cel care a sugerat ca as putea sa-mi sustin teza de masterat la 'Deusche
HochSchulle fur Korperkultur' din Leipzig...; demersurile de a fi aprobata
aceasta invitatie s-au oprit (1987) la 'sectorul de partid/invatamt al
sectorului 1 Buc. No comment !
valoarea rezistentei frontale la inaintarea corpului
in cazul a 2 biotipuri diferite (selectie)
valoarea rezistentei frontale la inaintare in cazul adoptarii unei pozitii
care se abate de la orizontala apei
fiind vorba ds. cele 3 planuri care definesc
Spatiul..., la inot se foloseste o grafica adecvata
Sugestii pentru trecerea din 'Ou de Pasti' in pluta ventrala sau in
pluta dorsala
o 'dificultate'
interesanta: din pluta ventrala se expira treptat tot aerul, fapt ce va duce la
scufundarea volutara a corpului
invatarea 'plutei' in bazine cu adancime mare a apei; atentie la
pozitionarea capului
una dintre calitatile absolut necesare inotatorului:
mobilitatea umerilor
grafica menita a explica existenta a 2 faze de vaslire, lopatare-biciuita
la craul: rpin indoirea genuchiului se confera acestuia dreptul de a fi
punctulde plecare a 'bataii', a lovituirii biciuite; a doau faza este inversul
primei - piciorul este perfect intins, cu laba bine pozitionata iar miscare
este cea de presare a volumului apei in sus
de fapt acesta trebuie sa fie primul 'contact' cu apa;
simularea miscarilor alternative, in cadenta egala, cu amplitudine medie si
piciorul care batand apa realizeaza si o spuma densa, egala / nu stropi de apa,
ci o spuma
la procedeul Spate, acelasi mecanism, ridicarea
genunchiului prilejuieste aplicarea loviturii, apoi intinderea piciorul
preseaza apa in jos (acum ac. faza este ajutat de gravitatie pentru a se
dezvolta eficient); acest fapt - folosirea aceluias mecanism de miscare a
picioarelor (indiferent de procedeul ales Spate, Craul sau chiar Delfin) m-au
determinat, in conturarea 'metodei concomitente de invatare a inotului sportiv'
(vezi manualul ICF destinat studentilor, autor conf. Nicu Dumitrescu si Irina
Oprisescu; ideia era ca incepatorului sa i se ofere posibilitatea sa inteleaga
ca,de fapt, miscarile de piciaore seamana intre ele, air daca invata sa le
foloseasca pe spate , poate s-o faca si pe piept; aceste asemanari precum si
'traseul proppeler' remarcat la vaslirile bratelor au condus la ideia ca cele 4
procedee de inot sportiv pot fi insusite 'concomitent'; transferul pozitiv
intre miscarile principale de inaintare la cele 4 procede seamana si, la debut,
incepatorul va fi capabil sa inoate diferitele exercitii sau chiar tehnica in
coordonare globala - pe distante scurte /latimea bazinului, apoi, treptat, pe
distante din ce in ce mai lungi).
kinograma vaslirii Bras - o incercare de a sugera vaslirea'in 2 tipi' si nu
in 3 asa cum era pe vremuri; am incercat sa evit ducerea exagerata a genuchilor
sub abdomen iar rotarea externa a gambelor+labelor are o tinuta medie; vaslirea
in 2 tipi exclude traectoria larga, circulara si se rezuma la o impinegeer a
apei pe un traseu eliptic- este o miscare mai viguroasa si elimina cel de-al
3-lea timp 'mort'
imaginea reda pozitia pregatitoare a impingerii apei;
la ora actuala aceasta pozitie s-a diminuat si mai mult, la unii inotatori de
top se poate vedea o asemanare cu ondulatiile delfin, dar cu labele
adduse spre exterior; aceasta maniera este recomandata si de Terry Laughlin,
initiatorul programului Total Immersion care plaseaza invatarea
picioarelor Bras, la sfarsitul progresiei de invatare a celor 4 procede, tocmai
ca incepatorul sa aibe deja invatate 0ndulatiile delfin de la care, prin
rotarea externa medie, sa execute vaslirea de Bras.
prin acest exercitiu se poate corecta tendinta
de ducere a genunchilor mult sub abdomen miscare inlocuita de tragerea
calciilor spre sezuta; asa se poate evita franara corpului care inainetaza.
primii 'pasi' la picioare Spate se face cu pluta asezata liptit de
abdomen; apoi, in functie de gradul de mobilitate a umerilor, se poate trece la
pozitia cu pluta asezata deasupra capului
la ondulatiile Delfin, structura
biomecanica a miscarii este exact ca cea de la Craul cu mentiunea de a lucra
concomitent; spre deosebire de Craul, unde bataile biciuite ale piciorelor nu
trebuie sa se transmita trunchiului, la Delfin, lovitura sincrona a
gambelor+labelor determina o inaltare a soldurilor, mult spre suprafata apei;
acum soldurile prin ridicare/coborare ofera ritmic un nou punct de plecare a
miscarii propriu-zise a picioarelor - in sus ca sa biciuiasca apa..., in jos ca
sa faca o 'fluturare' a lor; exista delfinisti care nu folosesc prea mult efectul
ridicarii/coborarii soldurilor - acestia au in schimb o buna mobilitate la
umeri si forta deosebita in vaslirea bratelor... nu-i bai,se poate si asa...
totul este sa ajungi in varful piramidei, uneori chiar cu 'ceva' care nu pare
in concordanta cu 'regulili' teoretice ale inotului.
asistenta instructorului este bine venita....
traseul sinusoidal al vaslirii brate Craul: dupa scurta pauza de
alunecare, palma incearca sa 'apuce' (!) apa pornind dupa un volum de apa mai
stabil, apoi, urmeaza o 'tractiune' a apei (2) spre o alta 'apa' stabila in
reg. abdomenului iar in final se indreapta impingand apa (3) spre finalul
vaslirii; asa explica 'efectul proppeler' Don Counsilman - ca si elicea care
este eficienta deoarece cauta mereu volume stabile (relativ) de apa, volume
care sunt purtate pe distante scurte... si la inot miscarile de vaslire,
evident cu o alta structura, reproduc ingenios 'efectul proppeler'
aceleas evolutii se remarca si la vaslirea brate Spate, dar in alt plan fata
de linia mediana a corpului
la brate Bras se remarca aceiasi succesiune si aceias
aplicare a efectului 'elicoidal' apucare (1), tractiune (2) pana la nivelul
umerilor si impingere circualra (3) prin care apa este 'expediata' sub trunchi
oferind o 'baza' de sustinere a inaintarii tocmai in momentul cand picioarele
sunt aduse spre sezuta ( este singura faza neproductiva, frenatoare din tehica
de inot in cele 4 procedee...)
vaslirea Fluture este, de fapt, descrisa ca un 'dublu
Craul', cu aceleasi indicatii si valori
exercitii pregatitoare pentru invatarea starturlui:
prin plonjare inainte 9avand capul bine 'scufundat' intre umeri) si a zborului,
unde elanul trebuie sa rezulte dintr-o energica avantarea a bratelor spre
inainte
Brasul sub apa este regulamentar doar la un
singurciclu de vaslire sub apa dupa start sau dupa inotrcere; aceasta prevedere
regulamentara a fost impusa de FINA cand, prin anii '60-70 unii brasisti inotau
astfel mai multe cicluri in apnee; am avut si noi 'exempalrele' noastre
(Mitrofan) care respirau, in proba scurta de 100 m - odata la primul 50 iar
apoi inca de 2-3- ori; inotul in efort maximal si apnee este nesanatos si in
consecinta regulamentul permite doar un singur ciclu; corect executat brasul
sub apa are parte de 3 pauze: prima, evident la intrarea in apa sau dupa
impingerea de la perete, a 2-a: dupa efectuare unei singure vasliri cu bratele
cand ele ajung adduse langa truchi iar palmele la solduri, a 3-a cand cu o
ridicare abila a palmelor pe langa trunchi, bratele ajung intise inainte si
prin ajutorul dat de terminarea vaslirii picioarelor; dupa acest ciclu
inotatorul trebuie sa execute prima respiratei si evident sa fie cu capul peste
suprafata apei.
Cap. Salvare
debuteaza cu probelma Crircelului; este cauzat de oboseala musuclara locaal,
oboseala cauzata si de conditiile de tempertura a apei sau de efort dar in
orice caz de un dezechilibru mineral la nivelul mediului intern (lipsa Cl.Na.);
aceste situatii se cer a fi tratate cu luciditate si fara panica; la gambe
carcelul se corecteaza prim mobilizarea labei in flexie dorsala extrema +
intinderea genuchiului; este bine ca toate exercitile care se pot asocia
obiectivului 'salvare' sa fie prezente in fiecarelectie de invatare a inotului,
cand copii se vor amuza+invata ds. ce este vb.
SGPSIS - Sistemul General al Pregatirii Stagiale la Inotul Sportiv,
reprezinta un concept al ideii pregatirii stagiale; este un complex de
masuri+mijloace, aplicate mai multe cicluri olimpice cu viitorii
inotatori de performanta care are in vedere 3 mari obiective: stare de
sanatate, forma desvolatrii somato-motrice si dezvoltare bio-functionala
adecvata marilor eforturi, performante; in acest sistem se face referire la
Selectie, Conditii materiale si sociale,ComponentelePsy, Bio si tehnica(simtul
apei), Laturi (educativa+instructiva+biofunctionala)Obiective/ stagiu:
initiere, invatarea ethnicii sportive, perfectionarea (pe procedee, pe probe)
maiestria si consacrarea, Coninutul cu cele 5 stagii distincte + la toaet
acestea se alatura CONTROLUL (analiza, informarea, palnificarea, evidenta
muncii, antrenamentul si concursul); atata munca nu este lasata pe umerii unui
singur om - antrenorul, ci se formeaza brigazi de asistenta care corespun
fiecarei componente din acest complex concept
cel mai
important aspect al muncii de pregatire este legat de relatiile existente intre
-
producerea
lucrului mecanic si - energia consumata; o
prima mare delimitare este ca exista 2 tipuri mari de efort sau de solicitare:
cele ANAEROBE si cele AEROBE; dar pentru ca probele de concurs ne obliga la o
anumita precizie, cercetatorii, biologii, antrenorii au ZONAT formele de efort;
Zonarea este deja cunoscuta de mai toata lumea inotului; eu am invata-o de la
canotajul ns. (Florescu, Mociani, Popper) dar numai din auzite; la modul
concret am vazut-o la rusi, iar cand le-am cerut 'priteneste' cel mai mare
secret al lor... ei mi l-au dat si au spus ca-l au 'cadou' de la canoteuri...
pai asta inseamna ca de la canotajul ns. a ajuns la canotajul rusesc sau chiar
cel din Franta etc. / este cert ca zonarea efortului a fost perfetionat fericit
de ai nostri !
la ora actuala,
pe internet se tin si cursuri de antrenori avand ca element principal de
raportare a continutului planificarii aceasta zonare; iata un ex. - intrati pe http://www.swimmingtraining4life.com/system_overview.htm
si veti fi fericiti, la totul este ca la carte si chiar abil expus.
Povestea
zonarii are si alte 'dedesubturi'... in 1983 cand am revenit de la cantonametul
la baza olimpica de la Thakadzor/ Armenia sovietica.., am scris repede ds. tot
ce-am vazut acolo... si sa stiti ca erau lucruri nemaipomenite si nimic legat
de politikia ns. cea de toate zilele...; broshura a fost data la antrenori dar
politrugii Dumitrescu, dl. de la Bingo si DDG-ul... au dat un 'comunicat'
tovarasesc in presa sportiva a timpului ( era drept ca imi aparea numele cam
des si de asta s-au legat, era ca un atentat la cultul personalitatii
tovarasului...?) cert ca nimeni nu a mai scos un 'pis' si treaba a clacat. La
rusi am folosit aparatura lor de urmarire reala a prestaiilor in apa - un
mini-sonar care atasat inotatorului trimitea unde radio, fluctualiile de
pozitie a acestuia, erau captate de un receptor la capatul celalalt al
bazinului iar totul mergea la un PC care primea informatii si de la 3 camere Tv
ce urmareau paralel sportivul; bref, este adevarat ca antrenorul putea sta in
fotoliu si pe ecranul TV vedea 'TOT', greselile tehnice erau corectate in timp
real si cu mare precizie; a mai fost 'ceva', acolo l-am cunoscut pe celebrul
Salnikov (cel care a inotat pt prima oara de 15 sute de metri (1500 liber) sub
15 minute..., antrenorul sau Igor Koskin era la mare voga si deja se ferea de
'paparazzi' iar el m-a intrebat daca nu am un bazin mai retras in care Volodea
a lui sa inoate fara a fi vazut, etc.; la Buc. propunerea a fost clasata ca
colaborare cu 'KGB-ul din natatie'... si a cazut cu brio - eu m-am gandit la
Sinaia si Bazinul Montana...., politrugii nu au vrut si asa am mai pierdut o
ocazie de a a vea pe cineva din top pe langa noi. Acum, probabil, ca sistemul
lui Kaizeroff (asa se numea cercetarorul cu mini-sonarul acela), zic- probabil
ca este undeva, mai degraba in Australia , poate si peste 0cean (dece in
Australia../ deoarece rusi, dupa caderea comunismului au cam emigrat acolo si
astfel Alex. Popov a devenit, de acolo, cel mai bun sprinter al vremii; gata am
incheiat cu 'amintirili'...
datele biometrice si cele biomotrice (forta, viteza
s.a.) au fost culese de rusi timp de 30 de ani la un concurs rtaditional al
care veneau multi inotatori de top; concursul Izvestia a generat acest
panopticum - asa arata prin anii '80 elita inotului mondial (valorile medii);
acum lucrurile sau mai schimbat, balanta trece de partea celor inalti si cu
masa mare (M.Phelps s.a) iar ds. acest sens este scris negru/alb de catre unul
din cei mai mari savanti-ingineri ai vremurilor ns. , un roman aflat in USA -
Dl. Prof. Adrian Bejan care prezice ca in sportul de performanta vor castiga
cei mari, din ce in ce mai mari...; pai daca nepotul meu nascut in 2000 va trai
100 de ani (cf. ultimilor cercetari expuse pe Discovery...) inseamana ca atunci
campionii vor fi de talia 225 cm si cam de 150kg....; oare este posibil asa
desvoltare..../ acum n-o credem dar evolutia multor activitati o dovedesc (sa
ne gandim ca azi prea putini oameni ar putea imbraca o armura de cavaler, poate
doar elevii din cl. VIII)
Iata Alurile de miscare cf. zonarii efortului la Canotoj si la Inot /
comparativ
O ingenioasa imagine in care zonarea poate fi regasita
in mod miracolos... natural
In aceste grafice am situat cresterea
somato-fuctionala, ca proces natural biologic de adaptare si cresterea
performantelor prin dirijare atenta, metodica, planificata prin doua curbe. 0
multitudine de conditii pot face ca forma acestor curbe sa difere iar punctul
lor de intersectare (adica momentul implinirii somato-functionale si aparitia
performantei) sa fie cel optim sau nu.; graficul A reprezinta situatia ideala
cand cresterea si implinirea tuturor parametrilor este evidenta dupa mai multi
ani de activitate; graficul B reda relatia in care practicarea inotului cu
toate ca este atent dirijata iar cresterea biologica favorizeaza performanta, o
serie de conditii particulare, atipice impiedica intersectarea curbelor si deci
rezultatul nu apare ( 'talent diminuat, teama de apa, indispozitii psihice
legate de educatie, caracter, comportament etc); in graficul C am redat relatia
dintre un organism nepregatit pentru sport, pt. efort si o 'dirijare' de
mantuiala - chiar daca totusi, intersectarea s-ar produce ea va fi tardiva,
neconforma cu practica competitonala, caz in care inotul devine un mijloc ideal
de intarire a sanatatii, de agrement sau chiar therapeutic; in graficul D apare
realtia reala in care, cu enorme tatonari si exersari, are un final fericit,
cateodata improbabil da rezultate; statistica ne arata ca el este propriu la un
numar redus de practicanti, la elita noastra avand in vedere ca pentru un
singur madaliat olimpic sau de nivel international... in urma cu 10-12 ani s-au
selectionat cca 5000 de incepatori (!); graficul E reprezinta relatia dintre un
organism apt pentru aface sport dar caruia, din varioi motive... nu li se
aplica un regim de pregatire adecvat (profesionalism scazut, organizare
defectuoasa, putinatatea mijloacelo materiale; modelul acesta poate genera
performanta... fara a avea pretentii sau a face predictii, performanta nu poate
fi controlata si poate aparea spontan si disparea cand nu te astepti; graficul
F este tipic pentru situatia de a angrena organisme amotrice, cu putine
calitati de remarcat dar asupra carora se aplica o munca de inalt nivel
profesional;cele doua curbe se intersecteaza de doua ori: imediat, curand dupa
inceperea activitaii dupa care 'forma sportiva' de diluiaza si paote avea o
reintalnire, dupa mai multi ani, cand natura, viata isi va putea spune
cuvantul; forma sportiva aparenta este adesea speculata de unii antrenori care
isi pun mari sperante in acel moment dar este cert ca aceasta faza va disparea
(chiar din plictiseala unii renunta sa mai 'traga'...). Aceste 6 situatii formale servesc antrenorului spre a ramane lucid in fata
'sortii' si un bun observator al complexitatii in pregatirea sportiva de mare
performanta.
Acest grafic , perfectionat printr-o cercetare mai
ampla, poate deveni un instrument de lucru pentru antrenorul dornic ded a odza
cat mai bine efortul de pregatire; ar fi ca o 'rigla de calcul' in care daca
cunosti 2-3 valori din domenii diferite pentru a deduce restul; aceste domenii
sunt - Distanta, varsta/experienta anterioar, Timpul/intensitatea de
lucru,Intervalul de odihna, nr. de repetari, calitatile dominante necesar a fi
rpelucrate / forta sau rezistenta , scalarea lactacidemiei cu valorile standard
asteptate sa fie/sau , indeplinite in timpul exersarii
Graficul este conceput de dr. Gerhard Lewin, in
lucrarea sa 'Schwime' Sportverlag, Berlin 1978, prin care autorul fixeaza
continutul general al preagtirii pe mai multi ani, mai multe stagii principale
de pregatire; 'A' reprezinta antrenamentul (procentual) in apa, 'B' reda sensul
pe care il are pregatirea pe uscat iar 'C' indica sensul pregatirii speciale pe
usat. Achtung: se face o diferentiere intre 'B' si 'C' care ne duce la
necesitatea ca pregatirea pe uscat sa fie amplu dezvoltata prin exercitiile din
diferite discipline sportive(educatioa fizica scolara etc) iar 'C' este suita
de exercitii particularizate care isi face loc din ce in ce mai mult dealungul
anilor (lucru in 'circuit trainig', la Trenajor Huttel, la aparatele
Biokinetice / ai apare si aparatul autohton, realizat la centrul de Cercetari
EFS de SDr. Pierre de Hillerin si colb. prin care efortul afara de a putea fi
bine dozat este si corect directionat pentru cea mai eficienta miscare din
tehnica procedeului de baza - o adevata minune realizata la noi si de care au
beneficiat multi inotatori din elita ns. (Gherghel, Florea, Diana Mocanu,
Camelia Potec s.a.)
In lucrarea mea am avut ca invitati pe dr. Belea
Octavian - ORL-ist, seful clinicii de la Sp. Coltea Buc., dr. ioan Dragan,
directorul INMS, Buc., dr. Kathy 0rosz Flora - medicul lotului nostru olimpic,
cercetator Cornel Radut / vezi cap. Sarcina de miscare ..., prof. Mihai Cerchez
/ acum un prosper om de afaceri... si Ing. mec.Dan Naum, un impamantenit al
piscinei; acesta din urma a realizat unmaterial; cuprinzator ds. folosirea
bazinului (filtrare, regulament tehnic, organizarea muncii); aici am redat unul
din multele grafice folosite cu competenta de acest destoinic inginer; ca el
mai remarc pe Ing. D. Caminski, ajuns unul din directorii TVR / a implementat
televiziunea color in tara ns., apoi, din motive personale+politice a emigrat
in Anglia si acum se afla in Australia / colaborator la unele din programele
NASA... si exemplele ar putea continua - avem raspanditi in lumea larga
multe minti luminate, in sport (Marculescu, Popescu, Firoiu, Hohoiu) cat si in
alte domenii economice, stintifice, medicale (Kroner, Varlaam, Katy 0rosz s.a.)
No comments:
Post a Comment