Bioritm

vineri, 4 martie 2011

Biorithmul vietii noastre......

Viaţa secretă a ceasului biologic: orele 6-8

sursa > Blogul lui Mădălin - "Gândeşte raţional"

Scris de Mădălin Filip

Sâmbătă, 05 Februarie 2011 14:44

Suntem mai susceptibili de a face un infarct  dimineaţa, la opt? Ori un accident de maşină  la ora 2 pm? Dacă îţi iei tratamentul într-un  anume moment al zilei, îţi poate salva viaţa  acest mic detaliu? De ce ar trebui încurajaţi  copiii şi adolescenţii să lenevească în pat  dimineaţa? Răspunsurile la aceste întrebări se află  în lumea secretă a ceasului nostru biologic. Cei mai mulţi dintre noi  nu-i dăm nici o atenţie, dar acesta ticăie adânc în interiorul nostru  şi domină fiecare moment al vieţii noastre. Avem tendinţa să credem  că mâncăm şi bem ori de câte ori vrem, dar, de fapt, aceste  comportamente sunt mult influenţate de ceasul biologic. Şlefuit de-a lungul milioanelor de ani de evoluţie, acesta este  ghidul tău în ceea ce ar trebui să faci cu adevărat, în fiecare moment  al zilei. Viaţa modernă tinde să abuzeze de timpul intern.  Avem acest sistem extrem de rafinat, pe care practic îl călcăm  în picioare, ignorându-l total. Deci, vei alege să îţi asculţi corpul  sau să suferi consecinţele? Vă invit să facem o călătorie  extraordinară în interiorul corpului şi totodată în lumea secretă  a ceasului nostru biologic. 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an, vieţile noastre pe Pământ  sunt dominate de necruţătoarea trecere a timpului. Ceasurile  atomice şi sateliţii redau cu acurateţe trecerea timpului,  menţinând o precizie de o zecime de miliardime de secundă  pe zi. Dar nu te-ai gândit niciodată de unde ştie corpul  tău, care nu dispune de astfel de instrumente performante, î n ce parte a zilei este? Vei găsi în cele ce urmează toate informaţiile  de care ai nevoie pentru a-ţi trăi viaţa la maximum. 6 a.m. - 8 a.m. Este începutul zilei și, pentru majoritatea dintre noi, timpul pentru a  ne da jos din pat. Există însă un grup în societate care pare să  găsească acest lucru mult mai greu decât restul lumii. Bine aţi  venit în lumea adolescenţilor-zombie şi a celor mai disfuncţionale  ceasuri biologice. Acestora le poate lua zeci de minute şi alarma  de la telefon amânată de vreo trei ori, până să fie în stare să iasă  de sub plapumă. La scoală pot fi văzuţi adesea elevi cu ochii cât  cepele, care nu par a fi în cea mai bună dispoziţie la prima oră de dimineaţă. O primă explicaţie asupra acestui fapt este dată de experimentul  efectuat în 1962 de geologul francez Michel Siffre într-o peşteră, la  mai bine de 100 de metri sub pământ. Acesta a trăit şi a lucrat  timp de câteva luni de zile în subteran, fără nici un ceas sau alt instrument  de măsurare a timpului. Siffre a pierdut repede noţiunea timpului, dar  datele atent înregistrate au revelat că trupul său ţinea o rutină regulată de  dormit, de trezit, precum şi a celorlalte funcţii corporale.  A fost prima dovadă directă că oamenii au propriul lor mecanism intern de evidenţă a timpului, sau altfel spus, propriul ceas biologic. Multe  dintre nevoile noastre de bază, nevoia de a dormi, de a mânca sau  de a bea, nu apar doar din cauză că nu am dormit sau nu am mâncat recent.  De fapt, este ceasul nostru biologic cel care ne spune când avem nevoie  să facem aceste lucruri. Dar în timp ce noi toţi avem un ceas intern, ritmul acestui ceas nu este  la fel pentru toată lumea. Deşi media este de aproximativ 24 de ore şi  15 minute, unii oameni au un ceas mai rapid. În cazurile extreme,  aceştia pot avea un ceas care funcţionează într-un ciclu de 22 de ore.  La polul opus se află persoanele care a căror ceas biologic rulează ceva  mai lent, ajungând până la 25 de ore. Aceste cicluri diferite ajută  la explicarea unora dintre comportamentele noastre de bază.  Cei cu ceasuri biologice mai scurte sunt de obicei în picioare dimineaţa  devreme, în timp ce persoanele din a doua categorie tind să rămână în  urma ciclului zi/noapte. Lor le place să meargă la culcare târziu, de obicei  după miezul nopţii, şi să se trezească de asemenea târziu. Dar nu este doar lungimea ceasurilor noastre biologice individuale de  vină pentru ora la care ne trezim dimineaţa. Ci şi vârsta. Ne începem  viaţa trezindu-ne devreme, dar începând cu vârsta de 10 ani, avem tendinţa  de a ne trezi din ce în ce mai târziu, de-a lungul întregii perioade adolescentine.  De la 20 de ani încolo, vom începe să mergem la culcare puţin mai devreme  din nou. În cele din urmă, vom ajunge ca la 55 de ani să mergem la  culcare la ora la care mergeam când aveam doar 10. Oamenii de ştiinţă  nu ştiu exact de ce vârsta are o astfel de corelaţie puternică cu momentul  în care ne trezim, dar dovezile sunt aceleaşi peste tot în lume. Între 13 şi 21 de ani, ne trezim în mod constant mai târziu decât în orice  alt moment al vieţii noastre. Iată o justificare bună pentru adolescenţii  de pretutindeni! Mulţi oameni cred că tinerii sunt doar leneşi. Sunt sigur  că unii dintre ei sunt leneşi, dar există în mod clar o predispoziţie biologică  pentru a merge la culcare târziu şi implicit pentru a se trezi mai târziu  în această perioadă. Ar putea însă aceste schimbări în corpul lor să le afecteze procesul  educativ? Profesorul de neuroştiințe Russell Foster, de la Oxford,  a dat un test avansat de memorie mai multor grupuri de elevi.  Dimineaţa aceştia au rezolvat testul în proporţie de 42%, iar  după-masa procentul a crescut la 51%. Sigur, sunt date preliminare,  însă ele coincid cu alte studii detaliate efectuate în Canada şi  Statele Unite. Aşadar cursurile ar putea începe optim mai degrabă  undeva de la ora 10 încolo. Acordând pur şi simplu un pic de atenţie  ceasurilor biologice ale tinerilor, ar putea fi posibil să le îmbunătăţim  semnificativ rezultatele şcolare. Aşadar ceasul biologic le poate permite adolescenţilor să trândăvească  în voie dimineaţa, dar aceştia nu sunt singurii care pot avea beneficii,  acordându-i acestuia atenţie. Mai târziu vom afla de ce timpul cinei  poate fi mortal, dar până atunci ar fi bine să acorzi o mare atenţie  următoarelor două ore din dimineaţă: între 8 şi 10 a.m.!