1974, Istanbul foto
TO:
Online Data Services Ltd.
IdeaConnection.com
23-1917 West 4th Ave.
Vancouver, BC, Canada V6J 1M7
Phone North America: 1-877-525-6671
Phone International: +1-604-608-3435
Fax: +1-604-608-3134

Dear Sirs,
I am 74 years old, 60 of which were spent near the swimming pool, about 50 years of coaching with some modest successes... I've become interested by your activity, which I think can become a model for other organizations too...
I'm going to trust the discernment you must have, after so many successes, and I want to tell you about an idea that has no material end, and is not meant to bring a profit, but it can clarify the approach in reaching performance in swimming and other sports as well
Many years ago, around 1980, I've developed a new concept for swimming efficiently; initially, I started from a famous ancient quote 'festina lente' - and then I noticed that it works well for competitive swimming too.
As I was behind the Communist 'Iron Curtain' that prevented any contact with the outside world, my idea didn't reach the West at that time; it was completed in 1983 and published in the Magazine for Physical Education and Sports (no. 3/1983) in an article entitled 'The Biomechanical Efficiency Swimming Test (BEST)'. The article had a simple point - the efficiency of a swimmer is given by adding the number of strokes he needs to swim 50 meters with the number of seconds taken by this swim.
Going forward on this idea, I've tried to apply it to training children this way - as I was given the opportunity: I've asked them to swim as fast as they could but with the fewest number of strokes; surprisingly the children started to swim better, and ended up winning swimming competitions.
Then I had the proof that my concept had a practical utility, and I started to promote it... In 1995 I've discovered that American coaches (Hines, Hanulla, Maglischo, and recently also Bob Bowman / M. Phleps) had also independently arrived at the same conclusions. However, my formula is can be particularized for every swimmer, by taking his or her physical characteristics into account (see attachment, BEST definitions) 
All this time, I've always been aware by the fact that the counting of the strokes had to be done automatically somehow... I tried to contact important companies, such as Speedo, in this respect, with little success, but last year, in UK, a Swimnovate company launched the Pool Mate watch that advertised this feature. I purchased a watch immediately, but was a little disappointed by its stroke counting accuracy and consistence...
Finally, I'm waiting that either Pool Mate improves and becomes the watch I've dreamed of since the 80's (accurate stroke counting), or that others understand my concept, its usefulness  and the need to have such a tool for stroke counting - of course other features can be added such as wireless transmission of data to the coach, allowing real time feedback, etc.
With such support, the BEST concept could reach its true potential, and the training could become more scientific and better focused on optimal results.

Thank you,

MO

// please: open, also, my last blog, last article....

 Bucuresti, Romania  ++40722476223
www.gunselgunsel.com/mircea.olaru.htm
http://despre-inot.blogspot.com/ = noua adresa a blogului








....’’ proba de microfon ...’’


De la Michael Phelps si Usain Bolt la Suetonius … sau invers ?


Ce  legaturi pot exista intre aceste nume, personalitati marcante situate in planuri atat de diferite.. ?

Legatura apare, acceptand o nota usor romantica, intre aforismul evocat de Suetonius ( veti vedea care-i acela...) si faptul ca acesti 2 mari sportivi, s-a demosntrat, ca au in practica lor motrica, sportiva, un element  izvorat parca din acel aforism. Asocierea, oarecum fortata, este, pana la urma, fireasca atat din punct de vedere al ‘gazetariri’ cat si al ‘tehnicialitatii’ in pregatirea sportiva de performanta si nu numai ..., citind, analizand veti intelege la ce ma refer ....

Istoricul latin Suetonius (69 -141 d.Ch.) evoca pe Augustus Imperator ((63.i.Ch – 1 d.Ch) in lucrarea ‘Cei 12 Cezari ai Romei antice’, ca autor al unui aforrism devenit celebru pentru intreaga umanitate - ‘Festina lente’  in sensul primar al acelor vremuri - ‘’este bine sa nu te grabesti daca vrei sa faci un lucru bun’’ ..... (compilat din Dictionarul Larouse illustre)

In timp, intelesul aforimului  a fost. Intarit de poetul Nicolas Boileau (1636-1711) care a preferat aforismul sub forma (‘Hatez-vous lentement’ -  ‘Grabeste-te incet’). Avand in vedere prioritatea data de timp, vom retine, mai ales forma – ‘Festina lente’ ...

Stimulat de ideile generate de aceste aforisme, intime, mai ades, unui proces de cultura si nu de sport ...  dar si plin de devotament asupra  faptului ca eu sunt, in fond, un  ‘diplomat in cultura fizica’ (ICF 1963/9.20), la un moment dat am sesizat o asemanare intre aceste mari 2 planuri, mai ales, in ceea ce priveste munca mea sau a sportivului inotator dedicat dobandirii unei tehnici cat mai corecte ( sa doresti sa fii un bun inotator fara o tehnica buna este o postura neconforma cu realitatea !).

Prin 1964, in plina ‘epoca de aur / comunista’...,‘repartizat’ cu ‘surle si fanfare’ la CSS Viitorul, in loc sa fiu numit asistent-preparator la insitutul abia terminat, cu brio..., deci -  in perioada experimentului ‘Viitorul’ ( care isi propunea ‘invatarea concomitenta a tehnicii celor 4 procedee de inot sportiv’) am analizat un material de sorginte germana in care se facea apel la expresia ‘daca vrei sa inoti bine trebuie sa faci miscari rare,  lungi iar corpul sa fie bine scufundat’... ??? !!!

In acea perioada m-am rezumat la a cere, mereu, sportivilor sa inoate cu miscari lungi .. dar niciodata nu am putu sa spun ‘cat de lungi’ pot fi aceste miscari

In anii ’70, m-am concentrat spre a scrie o carte, cat mai buna, despre inot iar in acest manual, editat in 1982, s-a conturat mai clar ideia ‘cat de lunga’ sa fie unitatea de vaslire (a) si care este tempoul optim recomandat (b) – dar, totusi, nu reusisem sa gasesc o expresie precisa, matematica a acestui indem, faceam calcule, speculatii, post efort si doar atat....,

Cand, ajuns si eu ..., antrenor federal (1982 / la cererea antrenorilor,eu nefiind membru al PCR) m-am opus mereu fortarii copiilor (rezultate bune imediate - plafonare sigura imediata ! ); dupa o sedinta furtunoasa a Colegiului de antrenori, sedinta la care se propuse-se chiar ‘concursuri de frumusete tehnica ’ la copii (alternativa la fortarea incepatorilor prin asa zisa ‘specializarea timpurie’ de inspiratie sovietica ...) am stat si am analizat : in fond care sunt reperele obiective, matematice cele mai importante ale evolutiilor in apa ?

Atunci asa am ‘raspuns’ : ‘ numarul de secunde... si numar de miscari....; imediat am remarcat ca ambele, este de preferat, sa aiba sens descrescator (daca tineam sa respect aforismele amintite si incercarile anterioare ‘grabeste-te incet’ sau ‘inota lung si scufundat’) si chiar daca reprezentau domenii diferite, puteam sa adun ‘mere + pere= fructe’; timpul, experienta din ‘confruntari’ m-a dus si la un al 3-lea reper ... dar ds. el vom vorbi in continuare(vezi                Rev E.F.S. nr 3/1983 p.49 "Testarea eficientei biomecanice la inot'.)......

DECI: - Am adunat cele doua valori (secunde+vasliri) iar scorul obtinut imi permitea sa spun ca inotatorul ‘X’ a realizat o eficienta de [a+b], de ex.
30 sec +20 miscari = 50 puncte .. dar imediat am remarcat ca acest ‘50’ poate fi realizat si daca inoti 32 sec.+18 miscari samd. Iar cautarile au continuat (Rev E.F.S. nr. 2/1987, p.27 'Ierarhizarea numerica a prestatiilor inotatorilor')...


Ulterior am inteles ca in felul acesta nu tineam cont de particularitatile biomotrice ale inoatorului iar ideia de eficienta devenea sterila. Asa ca am gasit al 3.lea reper -  o alta forma de exprimare a eficientei in functie de particularitaile individuale – IPA, adica  Indicele Personal de Alunecare’(Rev.'Stiinta Sportului', ed CCPS, nov 1999, Referat - ‘Un nou concept in pregatirea inotatoriilor')

[ IPA este rezultatul cautarii, ca un detectiv sau spion, in experineta celor din DDR. si in general a scolilor de inot occidentale, din Franta, mai ales. In studiile franceze, analiza performantei era facuta cu f.multe elemente, cele mai multe greu de obtinut, controlat (‘ Un autre regard sur la performance’  C. Fauquet, R.Martinez,P.Deleaval, 1987, CE Strassbourg). Din ‘vegherea’ celor din DDR am remarcat un lucru cert, de ordin practic  – cand erau la inceputul concursuluui, la defilare, toti inotatorii din echipa DDR erau egali ca inaltime spre deosebire de echipele altor tari., ciudat nu – elocvent – ‘acolo’ se intampla ‘ceva’ ... ]

Greutatea experimentului francez si batatoare la ochi a omogenitatii taliei inotatorilor germani au inclinat balanta atentiei mele spre DDR. Cu prima ocazie, la una din obisnuitele consfatuiri cu invitati din DDR, am intrebat cum se explica aceasta egalitate aproape milimetrica a taliei... ; am remarcat ca interlocutorul meu, antrenorul sef al echipei olimpice a DDR (nu-i maI retin numele, Max...???), parca nu ar vrea sa vorbeasca ds. acest subiect.... A vrut sa scape de mine si mi-a aruncat ‘este vb. ds. Numarul Froude’ ... si cu asta s-a terminat raspunsul...

Trece putin timp si cineva , imi pune in mana o carte romaneasca ‘Proiectarea navelor mici’ (Zgrumala, Bidoaie) - de fapt cred ca aceasta carte mi-a fost adusa de unul dintre parintii copiilor care veneau la bazin, probabil agasat de intrebarile mele, adresate tuturor celor cu care ma intalneam –‘ce-i cu Numarul Froude’ ?

Din carte am aflat cine-i Froude acesta si ce-i cu numarul sau / rog a se retine, in acei ani nu exista Internet, Google, Wikipedia s.a., cartea o mai am acasa si m-am ferit s-o inapoiez proprietarului, o tin in biblioteca la loc de frunte (vezi ‘Lectie succinta ds. Mecanica Fluidelor, la subsolul articolului)..

Asa, dupa aceste rationamente, am gasit formula IPA – logica acesteia este –

dintr-o constanta cu sorti siguri de a nu se schimba usor (am ales  Lungimea corpului in pozitia de pluta ventrala)... am scazut suma Numarului de kilograme (de dorit a fi cat mai putine..! vezi Froude.) adunata cu Numarul de cm. ale circumferintei superior toracale, avand bratele ridicate / ca la croitor (si acesta circumferinta de dorit a fi cat mai mica / vezi notiunea de inotator cu biotipul ‘ca un ‘creion’ in opozitie cu biotipul ‘trapezoidal’, a la Tarzan)

Deci eficienta unui inotator oarecare, acum, se poate calcula matematic

– din valoarea fixa, stabila a  IPA (plus o konstanta aleasa aleator, veti vedea dece...) scad suma
[ Nr. Sec. + Nr.de cicluri de vaslire ], adica Indicele Biomecanic al Eficinetei la Inot (the Biomechanical Efiiciency Swimming Test / BEST) poate fi calculat dupa urmatoare formula

[ IPA + ‘k’ ] – [ Timp + Vasliri ]

De unde IPA = (Lungimea maxima din pluta ventrala +K) – (Kg.+Cm.Q), cu mentiunea ca ‘K’ este o valoare aleasa aleator , de ex. 100 pct., pentru a obtine, in orice situatie data de diversitatea de biotip, numai valori finale pozitive (+)

Trecand de la teorie la practica... ce-am remarcat... –

cei care doresc sa inoate repede dar cu grija de a folosi cat mai putine miscari, treptat, treptat isi imbunatatesc tehnica !!! Wow ...

[[[ Acest lucru practic l-am experimentat, ( eu mereu experimentez, of)..., in Turcia, la clubul din insula Heybeliada (HSSK). Spre deosebire de ‘cei mari’, adultii, colegii mei de antrenorat din tara..., copii de la HSSK au inteles imediat care-i problema, ce li se cere......, hihuhoha]]]

Astfel intrega echipa de acestui club anonim, aflat pe pozitia penultima in clasamentul de 16 echipe la juniori... a devenit in decursul a numai 3 luni de antrenamente ocupanta locului doi [[[pe locul 1 se afla echipa de copii a angajatilor a ‘USA- Embassy’ - Izmir, no comment ]]]

Asa, din 1993,  mi-am dat seama ca in cazul BEST+IPA teoria se confirma in practica si am stiut ca, probabil, asta-i ‘piatra filozofala’ a inotului ‘festina lente’

In 1995 am cumparat de la Human Kinetics, UK, o editura sportiva de prestigiu, doua carti de inot, a lui Dick Hannulla si Emmett Hines ....
Spre surpriza mea, Hines scria ds. acelasi lucru – ‘inoata repede cu cat mai putine miscari’ (Golf Swim, sugestiva exprimare...).

Am inceput sa corespondez cu Emmett.. ; primele reactii au fost contradictorii.... si am inteles ca Emmet este si el surprins ca ‘altul’, din fundul Europei, ii poarta gandurile....

Eu nu am facut nici un atac de orgolii... dece... deoarece stiam 100% ca conceptul meu este mai bun, mai coherent decat al lui Emmet (eu ofeream sportivului sansa de as calculea, singur, imediat  Nr. de sec.+ Nr. de vasliri = o valoare fluctuanta a  BEST ... / ‘el’ punea sportivul sa iasa din apa si sa  consulte niste tabele mai sofisticate...); dupa o ‘lupta’ de cca 5 ani. am comnsiderat ca subiectul nu are finalitate, fiecare avea dreptate in conceptia sa.. !

DAR

Iata ca vine 2008, la cca.10 ani de la ‘incetarea ostilitatilor’ cu Emmett, si apare la JO fenomenalul Michael Phelps si pe alt palier Usain Bold….; dintr-un interviu tv. al antrenorului Bob Bowman, cel care l-a pregatit exceptional pe Michael, apare ca ei sunt interesati de a avea un numar scazut de  miscari / scurtez argumentare , din video clipul attasat se va intelege totul…)(a) iar un studiu facut asupra lui Usain Bolt (OC+WR la 100m plat) dl. Prof. Univ. Toma Petrescu reiese cam acelasi lucru (vezi attas)(b)

<<pai, oameni buni >>

 -  acest mod de a aborda peformanta, la inot este clar cheia succeselor ..., iar ‘cheia’ am cam decoperit-o eu in perioada ‘cortinei de fier’ care nu prea se avea bine cu Occidentul .... si mai este ‘ceva’ – ‘cheia mea’ nu se prea potrivea cu timpurile acelea (’80).. dece ... deoarece, atunci, consideram ca ar fi o minune sa am un aparat (electronic, mecanic, samd) cu care sa pot numara miscarile de inot fara a avea de-aface cu erorile arbitrilor...

Ori, tocmai aceste limite acum sau rezolvat:

                - ‘firma www.polar.fi. - a realizat un sistem duplex care iti da toate informatiile ds.efort.., o minune a tehnicii sec. 21, iar

                - firma Speedo HWebber@speedo.com a realizat ‘Speedo Counter wach’ care numara electronic vaslirile in apa … !!!!!!!

Ei, acum vine ‘unhappy-end’-ul : firma Speedo, din motive legate de lipsa cumparatorilor acestui produs… retrage, in anul 2003,  din fabricatei si de pe piata  ...ceasul mult dorit.

Recent, in 2009, dupa cateva mesaje adresate firmei Spepdo, mi se raspunde ca argumentele mele pentru reintroducerea produsului in lista accesoriilor pentru inot au convins staff-ul firmei sa reanalizeze cerinta astfel ca in 2010 acest produs sa fie din nou pe piata, sustinut de o campanie mai ofensiva conforma cu noile realitati din lumea inotului modial

Deci totul se poate repara – aratand simpatizantilor  inotului cum se antreneaza MP (1) sau cum alearga UB (2) numarul  cumparatorii va spori si un astfel de ‘counter’ isi va justifica prezenta in economia firmei.

Acceptarea noilor concepte nu duce la realizari idilice... Dobandirea perfectiuniii tehnice nu este usoara... se face la fel de greu ca si un  record mondial sau, in cazul MP - 8 medalii de aur cu record mondial ... dar se face.!!!

Totul este sa ai acest biet numarator de miscari si sa-ti doresti suprematia prin perseverenta si multa, multa stiinta.. ca de munca nu mai este cazul sa tot vorbim...

Iata cum de la Suetonius am ajuns la MP si UB... care au ‘ascultat’, fara sa stie, (oare.. ?) de indemnul lui Augustus Imp. – Festina lente !



Iata condensate definitiile BEST

Definiţii BEST, Les Definitions du BEST,
                      The BEST Definitions,   Der BEST – Definitionen

!/. Tehnica corecta inseamna eficienta de miscare in apa… “testarea eficientei biomecanice la inot”(best) se calculeaza astfel: adun ‘timpul’(‘t’) cu ‘vaslirile’(‘v’) suma  lor o  scad dintr-o valoare constanta (‘k’)(aleasa aleator = ‘100’) + indicele personal de alunecare (ipa). adica - { 100+ipa } – { timp + vasliri } = ...... p.best

1. La tehnique corecte de la nage implique l’efficience du mouvement dans l’eau.
’’Tester l’efficience / l’efficacite biomecanique dans l’eau’’ [ The Biomechanical Efficiency Swimming Test – B.E.S.T. ....] ce calcule comme suit:
                - aditioner le temps (’T’) au les mouvement (par 50m) (’M’), la somme se deduit d’une valeur constante (’K’)[choisie aleatoire, par ex. = 100 point] + l’Indice Personel de Glisse (I.P.G.)  c’este a dire, la formule:
[100 + IPG ] – [ ’T’ + ’M’] = ...
offre le meilleur resultat, (points BEST).
                                                              
1/The corect swim-technique means the efficiency of the movements in the water; it can be calculated by this way: add the number of the seconds and the number of the stroke-cicles (by 50m) and this sume will be extracted from the other constant sume provided from adition of the one constant value (K) (100) plus the Index of the personal Gliding (IPG)

!/. *Die korrekte Technik setzt eine effiziente Fortbewegung im Wasser voraus...”Testen der biomechanischen Effizienz beim Schwimmen” (best)
Diese wird wie folgt berechnet: wir addieren die zwei Werte (Zeit und Züge); die Summe wird aus einer Konstante „k” abgezogen ( „k” wird per Zufall ausgewählt = „100”) + persönlicher Gleitindex (pgi).
D.h. – { 100+pgi } – { Zeit + Züge } =....... p.best


2/ Obiectivitatea conceptului si a formulei ‘b.e.s.t.’ rezida  din urmatoarea  logica: ‘adun doua marimi, (timpul / ’t’ + vaslirile / ’v’) care au sens descrescator, - dupa care, le scad din constanta {‘100’ + ‘ipa’} si obtin (facil + repede / mental way ...) valoarea prestatiei  in  apa’

2. La logique du BEST et son objectivite:
                J’additionne deux valeurs, deux quantites , le temps T. et le mouvement M. (des cicles de bras – pour Libre et pour le Dos 2 bras alternative, pour Brasse et pour Papillon une cicle concomitente, seulmant), les valeur qui ont un sens (desirable...!) decroissants et apres je deduis de la valeur constante (anterieur calcule) [ ’100 + IPG’] et j’obtiens (tres facile et vite / by mental way...) la valeur de la prestation dans l’eau.

2/The objectivity of the ‘best formula’ results from this new exercise of logic: ‘we add two value (time+stroke), this values have their sense descendent (!)…, and, after we substrate this sum from one constant value (accidentally (k) = 100 + ipg points)’.
in this mod we can obtain (very easy, by mental way) the supreme value of the swimming efficiency.

2/ Die Objektivität des Konzeptes und der Formel „b.e.s.t.” baut auf die folgende Logik auf: „ wir addieren zwei Gröβen, (Zeit + Züge), die einen absteigenden Sinn verzeichnen. Diese werden nachher von der Konstante { „100” + „pgi”} abgezogen. Das Ergebnis (einfach + schnell / mental way...) stellt den Wert der Leistung im Wasser dar.                                                 

3/“indicele personal de alunecare” (i.p.a. / este ca un  kard-annual) ‘L.’ + (k) – (kgr. + Q), in care -  ‘L.’ = lungimea maxima a corpului / pluta ‚(k)’= o constantă cu valoare 100 puncte ‘Kgr.’ = greutatea in kilograme / + ‘Q.’ = diametrul/cm. subaxilar in expiratie profunda – the “index of personal gliding “  (i.p.g.)

3. L’indice de la Glisse dans l’eau (IPG) este une valeur constante, comme un card banquare, qui le calcule annuellement:
                ’L.’ + (encore une ’K’ de 100 points, aleatoire...!) la somme se deduit d’une autre somme resulte par addition de ’Kgr.’ + ’Q.’, c’est a dire:
[ L. + (K) ] – [ Kgr. + Q ] =
   la valeur anuelle plus constante de IPG en points....
’L.’ – longuer maximale du corp entierre
(la possision fondamentale de nage -  planche de flotation du corp sur le ventre ou sur le dos verrifie sur terrre);
(k) – une ciffre constante, aleatoire, d’une valeur de 100 points;
’Kgr.’ -  Kilogrames du corp, sur terre;
’Q.’ – le diametre en cm. de la cage thoracique en expir profonde, et le resultat de cette formule que l’on nomme – Indice Personel de Glisse (IPG) dans l’eau, avec ses point et d’une valeur constante, annuelle.

                                              
3/The index personal of gliding (ipg) is lake a ‘credit card’ (the validity is minimum one year): with this ipg we can organize the series of the race in perfect ‘faire-play’ (indifferent of the sex or age) the competitors with same or appropriate values will be introduce in the same series …the periodical calcul of this ipg formula is found with regarding to the hydrodynamics principle (reynolds+froude),
so: ‘’from the value of the maximum longer of the body (ventral float position)(L.) / in additions with another accidentally value constant (k=100), we will substrate the sum of the nr. of kgr. (weight) with the Q. (nr. of cm. of the circumference of the upper thorax in deep expiration). ‘L.’+(k) – ( ‘kgr.’ + ‘q.’)

3/ „Der persönliche Gleitindex” (p.g.i./ ist wie eine Kreditkarte, die 1 Jahr gültig ist (kard-annual)). „L” = die maximale Körperlänge / ventral float position; „k” = eine Konstante mit dem Wert von 100 Punkten; „kgr” = das Gewicht in Kilogramm / + „Q” = Durchmesser/cm des oberen Brustkorbabschnittes bei tiefer Ausatmung


4/ aplicabilitatea ‘annual kard-(ului)’(ipg – index of personal gliding ), indiferent de sex si chiar de varsta subiectilor…, este data de faptul ca criteriile alese, pentru folosirea sa ca instrument de departajare / organizare a intrecerilor de inot sportiv , sunt cele induse in selectia naturala:
                # cu cat un corp este mai lung  (l.),
                 # cu cat un corp este mai usor, (gr.)
                 # cu cat un corp este mai ingust (q.)
cu atat mai eficient pluteste, aluneca sau inainteaza !


4. L’application (calculation) annuelle du kard IPG –non peliee du sex, genne, et de l’age du suject (!), sont donnes comme une unique critere pour departager / organiser les eventuellle competitions (des series avec une real ’fraire-play’) de concurs de ’excelence tehnique de nage’ par 50m, car ce sont les criteres induits par la selection naturelle:
                - plus que le corp est long .....
                - plus que le corp est leger....
                - plus que le corp est etroit ....
cet corp peut glisse et avance plus bien, plus efficace !

               
4/The valability of the index personal of gliding (ipg) results from that – all criteria selected to make the series for the challenge was selected from the normal natural selection:
                when the longer of the body is big…
                when the weight of the body is light...
                when the frontal section of the body is small
the float, the gliding and the swimming speed will be more efficiency to advance better with one correct technique !

4/ Die Gültigkeit des „kard-annual” (pgi – persönlicher Gleitindex), unabhängig von Geschlecht oder Alter der Angewiesenen..., ist darauf zurückzuführen: die Kriterien, die ausgewählt wurden, um zu bestimmen, inwiefern die „annual kard” als Instrument zur Unterscheidung von Leistungen oder Veranstaltung von Schwimm-Wettkämpfen verwendet werden kann, gehen auf die natürliche Auswahl zurück:
                je länger ein Körper ist (l.),
                je leichter ein Körper ist (kgr),
                je schmaler ein Körper ist (q.),
desto effizienter wird er schwimmen, gleiten oder sich im Wasser fortbewegen.


****** Numararea ciclurilor de vaslire se poate face in mod liber (vizual) sau cu un ‘counter’ mecanic / electronic (?!) care sa simplifice contabilizarea mentala si deci a unor eventuale erori (variante).


Bibliografie selectiva:
1/M. Sgrumala, I. Bidoaie –
‘Proiectarea navelor mici,  Ed. Tehnica, Buc. 1978, p.17,
(Principiul  Reynolds – Froude, bibl.: Saunders, N-York, 1957))
2/M.Olaru –
INOT – manual metodic, Ed. Sport-Turism, 1982, p.184,
3/M.Olaru –
Rev E.F.S. nr 3/1983 p.49 "Testarea eficientei biomecanice la inot'.
4/M.Olaru –
 Rev E.F.S. nr. 2/1987, p.27 'Ierarhizarea numerica a prestatiilor    inotatorilor'.
5/M.Olaru –'Să nu ne temen de apă', Ed. Sport-Turism, 1988, p.90, sport-book
6/M.Olaru –  Note de curs-inot, Univ. Ecologica Buc., Ed. Universitara, 1991, p. 123
7/M.Olaru –
Afise editate de FRN & Canada Swimming Natation,1995, color, 4000 ex.
8/E.Hines –'Fitness Swimming', Human Kinetics, p.27, ('Swimming Golf'), 1995.
9/D. Hannula-“ Coaching Swimming succesfully’’, p.78   ( Minimum-Nr-.swims),1995
10 / M.Olaru –Rev.'Stiinta Sportului', ed CCPS, nov 1999, Referat - ‘Un nou concept in pregatirea inotatoriilor'.
 11/ M.Olaru –’Despre inot… cu Mircea Olaru’,CD+4 postere,  ed. SSE, 2007, 1000 ex.
 12/ M. Olaru –referat la sesiunea de comunicari a Univ. Spiru Haret, Buc, 2008‚’Testarea eficientei biomecanice la inot’
13. E. Maglisho –’Stroke Counting Drills’’, from Swimming fastes, Hk Book ,2003



+++
Lectie succcinta ds. Mecanica fluidelor / cap. al Mecanicii care se ocupă cu studiul legilor de echilibru sau mişcare a fluidelor, precum şi cu acţiunea lor asupra corpurilor solide cu care vin în contac ….
Despre -  NUMĂRUL FROUDE- REYNOLDS s.a. ….

                Sunt nume cu rezonanţă în lumea navigaţiei, în speţă legate de mecanica fluidelor care, desigur, că îşi poater avea loc şi în legătură cu evoluţiile înotătorilor.
                Preocupările ştinţifice certe ale constructorilor de nave despre mecanica fluidelor (*)  încep a fi cunoscute încă din ani 1800.
                 Lor le-au fost adăugate şi lucrările lui Froude şi Reynolds. Aşa s-a ajuns la formularea numărului Froude care rezultă din calcularea formulei:
, adică: Viteza ambarcaţiunii (alias - corpul sportivului …) este împărţită la radical din Acceleraţia Gravităţii înmulţită cu Lungimea ambarcaţiuni / corpului inotatorului in cazul nostru…

Deci daca noi am dori sa calculam ca o similitudine Nr. Froude la inotator vom imparti Viteza realizata (m/sec) la radicalul sumei rezultate din adunaera Acceleratiei gravitatii (9,8 m/s) cu Lungimea corpului. Acest calcul este relativ greu de facut pe marginea bazinului, asa ca Nr. Froude, reprezinta in fond, un domeniu de cercetare care ne trimite spre alte elemente.

Din studii recente (Hoerner, 1965) rezultă că calcularea - Numărului Froude-Reynolds optim la corpul uman este 0,42;  si ca el poate fi atins de sportivii care au Talia înaltă şi pot astfel înainta cu Viteze ridicate (alte valori, duc la rezultate scăzute ale acestui număr etalon) (a),

 0 altă concluzie se referă la cerinţa de a avea corpul cât mai mult timp menţinut într-o poziţie bine întinsă, asigurînd astfel Lungimea optimă a acestuia (constructorii de nave au o expresie sugestivă: ’Lungimea ... fuge !’ – adică corpurile lungi şi înguste pot dezvolta viteze mari cu efort micşorat).(b),

idem, înaintarea la o adâncime de cca 20% din lungimea a unui înotător oferă o reducere considerabilă a rezistenţei de înaintare (c), vezi cerinta de sorginte germana – inoata scufundat..!!

deci –    

creşterea vitezei de înaintare prin scăderea rezistenţei frontale se realizează prin poziţionarea corecta, optimă a corpului în adâncimea apei (1).;

Idem, în cazul deplasării în apă ,  se stie ca  Rezistenţa ei creste în progresie geometrică (!) faţă de Viteza de înaintare ce poate creşte doar în  progresie  aritmetică (d), deci toate aceste considerente indeamna sportivul  să fie preocupat spre aş controla poziţia corectă, stabilă de înot şi, evident, de a vâsli pe traectoriile cele mai corecte pentru a realiza, fara oboseala, un raport optim intre viteza sa si rezistenta apei; acest raport va arata care este eficineta inotatorului la inaintarea prin apa (2)..
               
                Ca orice corp scufundat în apã (cu referire la nave despre care existã studii şi cercetãri minuţioase, vezi nr. Froude, Reynolds ş.a.), corpul înotãtorului întâmpinã doar o rezistenţã echivalentã cu Rezistenţa cu care apa se opune deplasãrii la o vitezã datã (de actualitate sunt studii care arata ca exista si alte forte frenatoare, care fac ca in spatele unor proieminete ale corpului sa apara turbioane a caror evolutie este opusa sensului inaintarii… si de aici, costumele noi de inot care fac ca aceste proiemintele sa fie cat mai estompate, iar apa sa ‘curga’ fara a crea o prea mare frecare…, asta-i – marea performanta este studiata minutios si chiar cu multe sacrificii..

                Teoretic deci, aceastã rezistenţã este compusã din 'Rezistenţa de presiune'(Rp) şi 'Rezistenţa de frecare'(Rf), ambele componente se manifestã diferit în funcţie de forma corpului şi viteza de deplasarea acestuia. Studiile fãcute pe diferite tipuri de forme au condus la stabilirea unui 'Coeficient de rezistenţã'(Cr).

                În cazul corpului uman, variabilitatea acestei forme in similitudine cu corpul unei ambarcatiuni mici… (static, dar şi dinamic, mai ales), corect apreciat, poate da elementele unui 'Indice personal de rezistenţã la înaintare' sau de 'glisare'  IPA

IPA, admite, la modul general, cã pentru stabilirea, calcularea acestuia este necesarã mãsurarea principalelor dimensiuni, care, ca şi în cazul navelor, simplificând analogia, este vorba despre Talie (Lungimea navei) şi Diametrul biacromial  (forma carenei vasului) si cu cât raportul acestora este mai mare cu atâta 'Coeficient de rezistenţã'(Cr). este mai mic şi deci pozitiv.

Raportul dintre dimensiuni (Rd) (Talie/Diametru) dă o valoare teoretică a 'Coeficient de rezistenţã'(Cr).   pe diferite tipuri de forme de inotator intalnite in bazin -  aşa cum rezultã din tabel:

Raportul între lungime / lãţime= Rd = talie/diametrul axilar
şi
Coeficientul de rezistenţã = Cr  (cf. Nr. Froude)
Rd.             Cr.
-------------------------------------------------
2,o           0,20
3,o               0,10
4,o               0,08
5,o               0,06
10,o              0,083
20,o               0,0094
-------------------------------------------------
               
Prin aplicarea legilor similitudinii de la modelul hidrodinamic al navei la modelul corpului înotãtorului selecţionat (relaţii între viteza de înaintare şi forţele de rezistenţã, proprietãţile apei, vâscozitate, densitate, apă stabilã/agitatã etc.) corpul uman se poate încadra ca fiind situat  între un Rd = 3,0 - 5,0.

                Regula nr. 1 a poziţiei faţã de înaintare în cazul calculãrii rezistenţei este, am evidenţiat anterior.., datã de expresia 'lungimea fuge...', ceea ce înseamnã cã cu cât corpul (talia) este mai lung cu atât mai mari sunt şansele de a înainta cu vitezã: de ex. -  în cazul unui biotip de 160 cm cu diametrul biacromial de 50cm (biopitul tronconic) Rd-ul va fi de cca. 3,2 (adicã un Cr. de 0,10) dar în cazul unui biotip de 190cm. cu diametrul 45cm  (biotipul ‘cilindric’ ca de creion)- Rd-ul va fi de cca. 4,2 (adicã un Cr de 0,079, valoare foarte convenabilă înaintării, exemple luate la valori mult diferite  pt demonstratie...!).

                Urmãrind evoluţia biotipului de înotãtor selecţionat pentru sportul de mare performanţă, în timp, se remarcã o schimbare de fineţe dar semnificativã: de la tipul de înotãtor cu umerii largi şi talie medie  (spate tronconic, ‘tarzan’) spre tipul deosebit de înalt cu umerii mai înguşti (trunchiul cilindric sau al formei de 'creion').

                Tipul tronconic este mai puţin eficient hidrodinamic decât cel cilidric (mai ales in probele de viteza) vezi biotipul generaţiei Matt Biondi, J.Montgomery, Al.Popov şi mai ales M.Gross care depăşeşte ca talie 2.0m, iar din anii 2000 il avem pe acest Michael Phelps care tinde sa se asemene cu tipul cilidreic ( analiza antropomortica pt MP ar da date interesante pt viitorul antrenor de inot…)

                Problema discutatã ţine de domeniul atat de divers al selecţiei şi ea trebuie încã odatã sã convingã cã angrenarea în pregãtirea sportivã de performanţã a unor biotipuri inadecvate va limita covãrşitor producerea  rezultatelor de excepţie.


(grafica din INOT-Manual meodic, M. Olaru, ed. Sport-Turism, 1982, Buc)

[ Ilustrare sugestivă a principalelor biotiupuri recunoscute la practicarea înotului sportiv de mare performanţă]
-----------------------------
                ( *cap. al Mecanicii care se ocupă cu studiul legilor de echilibru sau mişcare a fluidelor, precum şi cu acţiunea lor asupra corpurilor solide cu care vin în contact)
----------------------
---------------------------------