marți, 1 martie 2011
Un e.mail primit
de la Tavi a lu' "Teleaga".....
REVANŞA SENTIMENTELOR ASUPRA INTELIGENŢEI
sau
ADEVĂRATA MĂSURĂ A INTELIGENŢEI: E.Q.
sau
ADEVĂRATA MĂSURĂ A INTELIGENŢEI: E.Q.
In link-ul de mai jos gasiti:
Daniel Goleman - Inteligenta emotionala (pdf 39,6 MB)
Istoria romanilor povestita de Neagu Djuvara (mp3 354 MB)
Este foarte interesant că,
deşi au diplome echivalente ca valoare, unii se tîrăsc în slujbe umile, în timp
ce alţii fac salturi impresionante în drumul lor către succes. Cum se explică
faptul că unii care dovedeau în copilărie o inteligenţă vie şi promiteau foarte
mult, au eşuat pînă la urmă în mediocritate, iar alţii, care nu se distingeau
prin nimic deosebit, au reuşit în viaţă? De ce sînt cupluri care se ceartă şi
apoi se despart, şi perechi care, deşi se mai confruntă cu tensiuni, nu se
destramă şi chiar sînt fericite? Răspunsul la toate aceste întrebări ţine
cont de faptul că noi „decidem şi gîndim sub influenţa sentimentelor",
după cum ne sugerează Daniel Goleman, psiholog la Harvard.
Adevărata măsură a inteligenţei nu este I.Q., ci E.Q., coeficientul
emoţional. "Marea revoluţie a anilor 2000 constă în revanşa sentimentelor
asupra inteligenţei", ne asigură Daniel Goleman în cartea sa celebră deja
în Statele Unite ale Americii, "Emotional Intelligence".
În prezent, cînd ne referim la inteligenţă, înţelegem cel puţin două lucruri:
- intelectul (IQ) şi
- inteligenţa emoţională (EQ).
"În mod tradiţional, puterea creierului este dată de IQ, însă cu cît lumea
devine mai complexă, inteligenţa emoţională trece pe primul plan" (Daniel Goleman).
O persoană inteligentă emoţional este abilitată în patru domenii:
identificarea emoţiilor, înţelegerea emoţiilor, reglarea emoţiilor şi
folosirea emoţiilor.
În viziunea lui Daniel Goleman (1998), inteligenţa emoţională este
formată din cinci factori: cunoaşterea propriilor emoţii, managementul
emoţiilor, motivare, recunoaşterea emoţiilor la alţii (empatie) şi relaţiile
interpersonale.
Iată o comparaţie între IQ şi EQ.
Intelectul - IQ (capul)
- ne ajută să facem socoteli;
- ne ajută să procesăm informaţii;
- se bazează pe logică;
- ne ajută să rezolvăm probleme;
- ne ajută să reuşim la şcoală;
- în decursul vieţii IQ-ul este relativ constant;
Inteligenţa emoţională - EQ (inima)
- ne ajută să ne înţelegem pe noi înşine şi să ne motivăm;
- ne ajută să luăm decizii (fără emoţii nu poate fi luată nici o decizie);
- ne ajută să comunicăm şi să ne înţelegem mai bine cu alţi
- oameni şi să construim relaţii puternice, care durează;
- ne ajută să ne transformăm;
- ne ajută să învăţăm din experienţă;
- ne ajută să fim creativi;
- ne ajută să reuşim la locul de muncă şi în viaţă.
Dezavantajele intelectului
- funcţionează bine doar cînd sîntem calmi;
- funcţionează încet, sau în orice caz mai încet decît inteligenţa
- emoţională; din această cauză nu ne putem baza pe IQ atunci
- cînd ne aflăm în situaţii critice sau cînd trebuie să luam rapid decizii;
- este un predictor slab al succesului nostru în viaţă; (însă un bun predictor al succesului nostru în şcoala tradiţională);
- rămîne relativ constant toata viaţa.
Avantajele inimii
- funcţionează bine în orice situaţie;
- functionează rapid, sau în orice caz mai repede decît IQ-ul;
- din această cauză ne putem baza pe EQ cînd ne aflăm în situaţii
- critice sau cînd trebuie să luăm rapid decizii;
- este un predictor puternic al succesului nostru în viaţă;
- poate creşte, chiar foarte mult.
Iată un exemplu dat de Robert Stenberg, care ilustrează diferenţa
dintre intelect şi inteligenţa emoţională: Doi copii se plimbau printr-o pădure.
Unul din ei era foarte bun la învăţătură, premiant, foarte apreciat de adulţi (IQ).
Celălalt era un şmecheraş, slab la învăţătură, dar foarte descurcăreţ în viaţa
de zi cu zi (una din caracteristicile persoanelor inteligente emoţional).
Celor doi copii le iese un urs în faţă. Primul face repede nişte calcule şi
ajunge dezamăgit la concluzia că nu poate scăpa cu fuga din faţa ursului.
Celălalt, foarte calm, se apleacă, îşi verifică pantofii şi îşi strînge mai bine
şireturile. Primul, foarte trist, îi spune că a facut calcule şi nu au nici o
şansă să scape de urs dacă o iau la fugă. Cel de-al doilea îi răspunde,
cu acelaşi calm: "Te-nşeli! Tot ce trebuie să fac este să fiu cu un pas
înaintea ta." (păstrarea calmului şi mintea limpede în situaţii critice,
sînt alte două caracteristici ale persoanelor inteligente emoţional).
Bell Labs, Centrul de cercetare pentru înalta tehnologie al lui A.T.&T.,
gigantul telecomunicaţiilor din SUA, a apelat la Goleman pentru a testa
angajaţii care se dovediseră foarte eficienţi. Rezultatul: cei mai valoroş
i cercetători nu aveau un I.Q. foarte ridicat sau diplome dintre cele mai
prestigioase. Erau însă persoane foarte echilibrate din punct de vedere
emoţional, capabile să facă faţă cu succes momentelor de criză.
Cercetarile au arătat că succesul nostru la locul de muncă sau în viaţă
depinde 80% de inteligenţa emoţională şi doar 20% de intelect. În cazul
liderilor, inteligenţa emoţională contribuie cu pînă la 90% la succes.
Asta nu înseamnă că rolul IQ-ului trebuie neglijat. IQ-ul continuă să fie
important, dar nu cel mai important. Creierul omului, înainte de toate,
este făcut ca să iubească.
De altfel, viaţa şi experienţa fiecărui individ arată că, spre deosebire de
IQ, care nu se schimbă mai deloc după adolescenţă, inteligenţa
emoţională este, în mare parte, învăţată, şi continuă să se dezvolte
pe măsură ce înaintăm în vîrstă şi învăţăm să cunoaştem emoţiile şi
sentimentele şi să le utilizam pozitiv. Poate că nu întîmplător se
vorbeşte în popor de maturizare, care, în fond, este potenţialul pe
care-l dobîndim de a învăţa abilităţile practice bazate pe componentele EQ.
Aceasta este marea revoluţie a anilor 2000: supremaţia trăirilor sufletesti
care ia locul spiritului materialist, al gîndirii reci, al gestiunii şirurilor de
cifre, al statisticilor şi deciziilor luate de sus. Adevăratele valori se
dovedesc a fi: intuiţia, blîndeţea, simpatia, puterea de concentrare,
înţelegerea, empatia. Viitorul aparţine pe deplin E.Q.-ului.
[aviz amatorilor de incrancenari si celor nesuferiti de incapatanati]
No comments:
Post a Comment