BAZIN DE ÎNOT -
" Rezervor/recipient
mare de apă prelucrată în prealabil (încălzită, filtrată), cu dimensiuni şi
configurare precis delimitate, dotat cu scări de acces şi block-starturi (în
cazul în care este destinat prioritar sportivilor), prevăzut cu puncte de
ancorare a capetelor de culoar, dispozitive de "sparge val", locuri
de amplasare a stâlpilor de marcaj, tribune, etc."
Bazinul modern
este o construcţie edilitară, social-sportivă şi cu funcţii estetice, perfect
încadrată în peisajul urban.
În jurul unui bazin se desfăşoară o gamă bogată de
activităţi, de la cele de recreaţie şi utilitar-medicale la cele sportive
derivate din specificul nataţiei: activităţi sportiv-şcolare legate de
învăţarea înotului, activităţile de pregătire a secţiilor afiliate la diferite
ramuri de nataţie, activitatea competiţională, activităţi de cercetare şi
control medico-sportiv, activităţi de calificare şi de perfecţionare a
instructorilor, studenţilor, antrenorilor, etc.
Activitatea
este condusă de un for tutelar care, în calitate de proprietar-administrator,
asigură buna funcţionare a acestuia (planificare-orar, închiriere, alte
facilităţi).
Planificarea
diferitelor forme de activitate se face în funcţie de priorităţile stabilite de
forul tutelar pe baza unui orar săptămînal (poziţii pe zile, ore şi număr de
culoare, spaţiu de apă etc).
Printre
cerinţele minimale pe care trebuie să le îndeplinească orice bazin se numără
cele referitoare la:
- apă, care
trebuie să fie egală celei potabile
(pH-ul 7,2),
- cu o
temperatură de minimum 24 C (normă de concurs stabilită prin regulamentul FINA) maximum 27 C (normă uzuală întîlnită în
cazul lecţiilor care durează 1,5-2 ore); temperaturi mai mici sau mai mari
nu sînt recomandate pentru realizarea regimului de înot sportiv,
- apă cu
claritate bună (transparentă), cu puritate asigurată prin tartarea
fizico-chimică cu substanţe dezinfectante (hipoclorit), coagulante (alaunul), care
distrug algele microscopice (sulfatul de cupru); se admite ca apa care intră în
sistemul de filtrare să aibă conţinutul de suspensii între 10-30 mg/l;
- aer, nepoluat
industrial, în bazinele acoperite, trebuie să aibe o temperatură superioară
apei pînă la 5 C (controlată la 1,5 m deasupra nivelului apei), umiditatea de
maximum 60% (pentru prevenirea fenomenului de condensare);
- iluminarea
naturală să fie asigurată prin amplasarea din construcţie a laturii lungi a
bazinului pe direcţia Est-Vest iar cea artificială să fie omogenizată la o
putere de 50-150 luxi;
- acustica - va
fi reglată pentru prevenirea formării ecoului (materiale absorbante a undelor
sonore aplicate pe pereţii laterali ai bazinului);
- spaţiul de
circulare - pe fiecare latură a bazinului de minimum 2 m, fiind placat cu
gresie antiderapantă la o înclinare uşoară spre exterior pentru a preveni
scurgerea apei marginale în bazin;
-tribune pentru
public - cel puţin pe o latură lungă a bazinului cu amenajări destinate
dirijării diferenţiate pentru sportivi şi public;
- vestiare
separat pentru ambele sexe cu acces la grupul sanitar, duşuri, saună, încăperi
de tranzit;
- grup social -
spaţii şi încăperi destinate circulaţiei publicului, sportivilor, comerţului cu
articole de specialitate sau produse alimentare, facilităţi de transmisie
tv-radio, comunicaţii telefonice precum şi alte amenajări ca urmare a afluenţei
de vizitatori şi solicitanţi (parcare auto, staţii pentru transport în comun,
etc.).
Un bazin modern,
"olimpic", oficial omologat cu respectarea prevederilor FINA trebuie
să aibă următoarele caracteristici funcţionale:
= lungimea
interioară a cuvei standard = 50,000 + 0,030 m.!), măsurată la locul unde
sosesc sau întorc înotătorii, avînd montate panourile de contact ale instalaţiei
electronice de cronometraj; (toleranţa de 0,030m. este admisă pe o porţiune de
30 cm. înălţime deasupra apei şi 80 cm. sub nivelul acesteia…
= lăţimea
interioară a cuvei - minimum 21,000 m. - lăţimea putând fi şi de 25,000 m.
dimensiune care ar putea permite organizarea antrenamentului pe lăţimea
bazinului (adică 6-8 culoare de 2,50 m. + 2 culoare laterale de 3,000 m.);
= adâncimea
cuvei de la suprafaţa apei - minimum 1,800 m. pe întreaga suprafaţă, fundul cu
o uşoară pantă pentru facilitarea scurgerii apei la golire;
= pereţii cuvei -
paraleli şi verticali; pereţii laterali amplasaţi sub un unghi drept cu
suprafaţa apei, construiţi din materiale rigide (beton, placat cu gresie
antiderapantă până la o adâncime de 0,800 m, pentru a oferi siguranţă la
întoarcerile (împingerile) înotătorilor; la o adâncime de 120 cm.de suprafaţa
apei vor fi construite praguri de sprijin cu o lăţime de 10-15 cm (sprijin
pentru picioare cînd înotătorul se află oprit la margine);
= scurgerile de
"prea plin" şi "sparge val" sunt amplasate de regulă, pe
laturile lungi diminuarea facilitând deversarea apei în exces, a valurilor
formate, etc.
Marcajul pentru concurs.
Marcajul de
suprafaţă:se prezintă sub forma culoarelor adică sub forma unor linii de
culoare care delimitează spaţiul individual alocat pentru întrecere/concurs
care are o lăţime de 2,50 m (plus 0,50 m la culoarele de margine), culoare
realizate prin înşiruire pe un cablu inextensibil a bilelor flotoare distinct
colorate (diametrul între 5-11 cm); la fiecare extremitate, culoarul va fi
alcătuit din bile colorate, de regulă, în roşu pe o distanţă de 5,0 m terminate
cu un sistem reglabil de ancorare şi întindere a cablului respectiv ; tot la
această distanţă (5,o m.) se vor monta pe suporţi, la o înălţime de cca 1,80 m 'frînghii de avertizare' care vor
intersecta laturile lungi ale bazinului la fiecare capăt; pe aceste frânghii
vor fi dispuse steguleţe triunghiulare de avertizare ( echilaterale /25 cm) şi
'frânghiile de start greşit', amplasate la 15,0 m depărtare de fiecare latură
scurtă prevăzute cu un dispozitiv simplu care asigură declanşarea rapidă, după
comanda arbitrului starter.
= Panourile de
contact ale instalaţiei de cronometraj electronic sunt nişte plăci cu
dimensiunile de 240 x 90 x 1 cm. şi se montează având o porţiune de 30 cm
deasupra apei, respectiv 60 cm sub nivelul acesteia.
=
Blockstarturile au o înălţime cuprinsă între 0,50-0,75 cm. de la suprafaţa
apei, suprafaţa de aşteptare are forma unui pătrat cu latura de minimum 0,50 m,
placat cu un material antiderapant, fiind înclinat spre apă cu maximum 10% ;
mânerele pentru startul de spate se montează la o înălţime de 30 cm de la
nivelul apei în poziţie verticală, aliniate cu peretele bazinului; numerotarea
block-starturilor se face pe fiecare latură: Nr 1. va fi primul blockstart
situat în dreapta locului de start (respectiv a direcţiei de înot pentru probe
de 100m)
= Marcajul sub
apă este realizat prin trasarea pe fundul cuvei, central fiecărei suprafate
care delimitează culoarul, a unei linii distinct colorată avînd lăţimea de
0,20-0,30 m. şi o lungime de 46 m (având fiecare capăt la 2m. depărtare de
marginea bazinului). La fiecare
extremitate linia de fund va fi terminată cu o bară în "T" (1 m.) la
o distanţă deci de 2 m de perete.
Bazinul modern trebuie echipat cu următoarele
materiale:
* pentru
antrenamente în apă : plute pentru exerciţii de picioare, plutitoare pentru
lucrul de braţe, palmare de diferite mărimi, labe din cauciuc, inventarul
pentru jocul de polo şi culoarele de concurs (mingi de polo etc.);
* pentru
antrenamentul pe uscat: sală de pregătire fizică utilitată cu aparatură pentru
dezvoltarea calităţilor motrice (spaliere, saltele, gantele, haltere, bănci de
gimnastică, aparatură de simularea efortului);
* pentru
activitatea de învăţare-iniţiere (colaci de înot, camere de bicicletă, beţe de
diferite lungimi, jucării, mingi de joacă în apă, etc.);
‘pentru
competiţii : block- starturi, culoare, cronometre, fluiere, cartoane pentru
numărătoarea lungimilor de bazin, cronometraj electronic şi tabelă de afişaj
electronic, staţie de amplificare, facilităţi radio-tv, mobilier adecvat
arbitrajului
* pentru
activitatea de salvare: colaci, frînghii, cabinet medical, instrumentar de prim
ajutor şi reanimare ( o încăpere specială);
* încălzirea şi
tratarea apei - instalaţii de încălzire a apei (fie prin cazane proprii, fie
prin sistemul de încălzire urbană), instalaţii de filtrare şi tratare chimică a
apei (recircularea apei în sistem închis, pompare), materiale pentru curăţenia
bazinului şi a cuvei (aspiratoare de fund, perii, mături, săpun, detergenţi);
‘ pentru administrarea bazinului
încăperi/birouri adecvate precum şi o staţie-centrală-laborator în care se pot
centraliza toate datele rezultate din funcţiunile bazinului şi astfel controla
şi conduce de la distanţă toate manevrele de funcţionare corespunzătoare (uzina,
iluminarea, ventilaţie, etc.). Bazinul
trebuie încadrat cu personal suficient pentru întreţinere şi funcţionare care
prin ritm susţinut şi disciplinat să asigure funcţionarea acestuia la
parametrii proiectaţi
Iată un bazin multifuncţional. Cuva are lungimnea de cca.80 m
iar cele două poduri transversale mobile permit ajustarea lungimii în funcţie
de interesele momentului….
. BAZIN ACOPERIT DE INOT
Construcţie
sportivă de dimensiuni variate, în funcţie de suprafaţa cuvei, care asigură -
prin intermediul unei copertine - acoperirea piscinei şi a anexelor (vestiare,
duşuri, grupuri sanitare, tribune, instalaţii de tratare şi încălzire a apei,
etc.). Acoperirea se poate realiza şi
prin utilizarea unei structuri mobile (acoperiş rabatabil, hală glisantă) care
permite folosirea piscinei vara (de exemplu, complexul de înot din Leipzig).
(*foto Maudesports Catalogue, 1985)
Primul bazin de înot a fost construit la Paris, 1795 şi a
funcţionat pîna în 1833, fiind administrat de un oarecare Roger. În 1828 la
Londra este construit un bazin destinat publicului; peste 10 ani în 1839
numărul lor în Anglia ajunse-se la 8, ceea ce a condus la lansarea activităţii
sportive (întreceri oficiale de înot profesionist, la care se făceau pariuri
etc).
În Romania,
primul bazin de înot a fost construit (25m/4 culoare) la Galaţi (1928) şi mai
funcţionează şi astăzi (înainte de acest bazin, tot la Galaţi, la Liceul Vasile
Alexandri a existat un bazin şcolar, acoperit, 20yd. construit probabil în 1898
?); în 1951 a fost dat în folosinţă bazinul Floreasca (33,3/6culoare)) iar în
prezent numărul lor a ajuns la 42, dintre acestea 14 având dimensiuni olimpice
oficiale (Mamaia, Medgidia, Bucureşti, Ploieşti, Bacău, Buzău, Braşov, Reşiţa,
Alba-Iulia, Cugir, Cluj-Napoca, Baia Mare, Arad, Turnu Severin).
[Vedere panoramică a Complexului de nataţie din Mersin, Turcia
este amplasat pe Riviera Mării Mediterane fiind dotat cu toate funcţiunile unui
complex modern, evident clima de acolo permite folosirea unui bazin în aer
liber, descoperit].
Iată lista bazinelor acoperite din
România:
Alba Iulia, 50 m olimpic / 8 culoare+ Cugir- 50
m olimpic (nefinisat)
Arad 50 m olimpic / 8
culoare
Arges-Pitesti 50 m olimpic / 8 culoare + 1 bazin racordat (25/6cul)
Bacău 50 m
olimpic / 8 culoare + 1 bazin separat de sărituri în apă
Bihor-Oradea 33,3 m / 6 culoare apă thermală, recent a fost construit un bazin nou....
Braşov 50m / 8
culoare(Gară)+ 1 bazin 25m / 6 culoare -Tâmpa)
Brăila 25m / 6 culoare + 1
bazin olimpic descoperit / 8
culoare (Monument)
Bucureşti : 2 bazine olimpice: 50m acoperit / 8 culoare+ 50m / 10 culoare (Lia Manoliu) + 1 bazin 33,3m / 6 culoare Floreasca, + 4 bazine acoperite şcolare 25m/5 culoare Titulescu,
Bolintineanu, Crângaşi, Berceni
Buzău 5om
olimpic (neafiliat)
Caraş Reşiţa 50m olimpic acoperit+2 bazine acoperite 25m / 6 culoare
Cluj-Napoca 5om olimpic / 7 culoare + 2 bazine acoperite 25 m
Turda 1 bazin
acoperit 25m / 4 culoare
Constanţa-Parc, 5om / 8 culoare (dezactivat
commercial !!!)+ Parcul Copiilor 25 m
/ 6 culoare + Medgidia 5o m olimpic
(neafiliat)
Dolj Craiova 25 m / 4 culoare (neafiliat)
Galaţi 25m / 5 culoare, + 1
bazin 20 yd (Lic.Alecsandri)
Hunedoara 1 bazin
25m/6 culoare
Maramures Baia Mare 1
bazin 5om/ 8 culoare + 1 olimpic descoperit
Mehedinţi Drobeta 50 m / 8 culoare
Mures Tg.Mureş 25m/5 culoare + 1 bazin 50m descoperit
Neamţ Piatra 3 bazine 25m
/5 culoare (neafiliate)
Prahova Ploieşti/Vega 5om/8 culoare+ 1 bazin 25m/6culoare + Câmpina 1 bazin
acoperit 25m/5 culoare
Sibiu 1 bazin acoperit 25m/6
culoare + 1 bazin 50 m/8 culoare (MAPN) Mediaş 1 bazin 25m / 4 culoare
Suceava 1 bazin acoperit - 25m /
6 culoare
Timisoara 1 bazin acoperit - 25m /6 culoare
[intre timp, dupa 1989, au mai aparut destule bazine, unele ne-olimpice, dar totusi exista si functioneaza; problema cea mai mare este costul intretinerii acestor baze sportive care ar trebui sa aibe un regim special de finantare, etc.]
Din păcate
capitala ţării, Bucureşti nu are un bazin adecvat, reprezentativ realizat la
parametrii de funcţionalitate modernă caracteristică acestui început de
Milienium…
Rezumat
Concursul,
ideia de întrecere a fos
Bibliografie selectiva
1929 Villepion G. – Nageons, ed. Grasset, , Paris,
1942 Armbruster David, Sr. – Competitive swimming,
Mosby, St. Louis ,
1943 Const. Kiriţecu – Palestrica, Ed, Casa
Scoalelor, Buc.
1951 Kiphuth Robert – Basic swimming, Nikolas Kaye,
, London ,
1955 Rajki Bela – A versenyuszas technikaja, Sport
Lap, , Budapest ,
1962 Drăgan, Mladin – Invăţaţi înotul, Ed. CFS, , Buc.
1965 Lewin Gerhard Dr.– Schwimmen, Spoerverlag, , Leipzig
1967 Talbot Don – Swimming to win, Hawthorn books
inc, New-York
1969 N. Dumitrescu ,
I.Oprişescu – Curs de înot, ed. ICF. Buc.
1969 Carlile Forbes– On Swimming, Pelham Sportss,
Lib, , London
1970 Gallagher Harry – On swimming, Pelham Books, ,
London ,
1971 Colwin Cecil – On swimming, Pelham Books, ,
Lomdon,
1972 Ciobanu, Cerchez, Munteanu – Inot pe înţelesul
tutror,Ed Stadion, , Buc.
1972 Gambril Don – Schwimmen, Leistungsport, ,
Bockenem,
1976 Talbot Don– How to swim faster, Ed. Jack
Pollard, Pytsburg
1978 Oppenheim Francois – Histoire de la Natation,
Chiron-Sports,
1978 Popescu Alexander –Schwimmen,BLV Munchen,
1978 Sgrumala, Bidoaie – Proiectarea navelor mici,
Ed. Tehnică, , Buc.
1979 Earl Mindell
Vitamin Bible, Warner Books Ed.,
1979 Lewin, Gerhard, Prof. Dr. - Swimming,
Sportverlag (in English), Berlin
1981 Fahnemann Albrecht – Die grossen wasserspielle,
Swimmsportverlag,
1981 Fucci, Benigni – Meccanica dell’apparato locomotore,
Scuola dello sport,
1982 Dragan, I. Dr. - Medicina sportivă aplicată, Ed.
Sport-Turism, , Buc.
1982 Maglischo E. – Swimming Faster, California St. Col ,
1982 Olaru Mircea – INOT manual metodic, Ed,
Sport-Turism, , Buc.
1983 Manno Renato – Teoria dell’allenamento – Nuoto,
Scuola dello sport, , Roma,
1988 FINA – Swimming Manual, Swimming/Natation Canada ,
1988 Olaru Mircea – Să nu ne temem de apă, Ed.
Sport-Turism, , Buc.
1989 Dragan I.Prof. Dr. - Selecţia şi orientarea medico-sportiva, Ed.
Sport-Turism , Buc.
1989 Olaru Mircea -Aprecieri asupra recordurilor
mondiale la înot, Rev. EFS, Buc. RO
1989 Pursley, D. – Climb to the top, Aquazoid
Publk.
1992 Turcas C, Olaru M - Note de curs, Univ.
Ecologică , Buc.
1993 Pfeifer Helga – Schwimm – Training im Verein, Sportverlag , Berlin ,
1993 Turcas, Zelinschi, Marinescu, Olaru – Curs de
Inot, Univ. Ecologică, , Buc.
1994 Neil Cohen
Sports encyclopedia, Bantam Books,
1995 Dragan, Stroescu – Medicaţia la sportivi, ed
Cucuteni, , Buc.
1995 Drăgan Ioan & Colab. - Masaj, Recuperare,
Ed. Cucuteni, , Buc.
1995 Hannula Dick – Coaching swimming successfully,
Human Kinetics, Avon ,
1996 Cristea, Sorin – Pedagogie generala, Managementul
1998 FINA Handbook, 1998-2000, FINA Office, , Lausanne ,
1999 Hines Emmett– Fitness swimming, Human
Kinetics, , Leeds ,
=======================
[regret ca inca nu stiu a posta si grafica din textul original.... dar ma voi pune la punct]
la acest subiect trebuia sa mai fac o referire la necesitatea de a avea construit un bazin de pregatire la altitudine [eventual o baza olimpica cu dispozitive, baza materiala pt mai multe discipline]; locul pe care-l tot recomand eu este locatia ANEFS din M.tii Parangului /1750m...; proiectul poate fi pus in aplicare si in functie de sursele de aprovizionare cu apa DAR odata construit va aduce beneficii sportive si financiare chiar incontestabile
ReplyDelete