Sunday, June 9, 2013

CENTRUL DE MEDICINA SPORTIVA



Capitol redactat si oferit de Acad. Prof. Dr. Ioan Dragan, FINA Med,Com, Silver and Gold Pride for his activity (+)

Cap X

Controlul medico-sportiv
Aspecte medico-sportive prinvind practicarea înotului sportiv;
[sub redactarea d.lui Acad. Prof. Dr. I.Drăgan, FINA -_ MC, INMS, FRNPM]

Sumar:

0.1 Probleme de fiziologie;
0.2 Modelul biologic al performeurului;
0.3 Indici de selecţie (primară,secundară, finală);
0.4. Controlul şi asistenţa medico-sportivă;
0.5  Probleme de patologie;
0.6. Inotul – mijloc de recuperare
0.7. Imbolnăviri  intâlnite  la inot
0.8. Insolatiile  la  inotatori
0.9 Insolaţiile
10 Consumul de apă
11. Comitetul medical FINA
rezumat+bibliografie selectiva



01. Probleme legate de fiziologie:



            Cu excepţia probelor de 50, 100, 200 m încadrate în grupa de efort predominant anaerob (în’datorie’ seminificativă de oxigen..), restul probelor mai lungi chiar însăşi practicarea ocazională a înotului (de agrement, de întreţinere) sunt încadrate în tipul de efort aerob, în care datorită intensităţii reduse, organismul are posibilitatea să folosească oxigenul drept combustibil.

.           Ca atare, la aceste aspecte concrete legate de tipul de efort mai amintim efectele legate de termoreglare (călirea organismului – apa fiind  întotdeauna la o temperatură mai scăzută decât cea a corpului….) şi deci efort de adaptare benefic organismului (fără a mai aminti de efectele pe care compoziţia apei o poate avea – apa sărată a mării, apele thermale, procedurile balneo ş.a.)



            Poziţia fundamentală la înot este cea orizontală fapt ce ajută travaliul cradiac, influenţează activitatea coloanei vertebrale sau cea din marile articulaţii (vezi kinetoterapia); înotul oferă un confort evident şi astfel se pot produce trăiri psihice deosebit de plăcute care fac, care aduc bucurie celui aflat în apă.



            Astfel putem înţelege, încă odată, de ce înotul este o activitate unanim acceptată atât ca agrement cât şi ca sport (efort de anduranţă, rezistenţă) ambele ipostaze – benefice pentru fiinţa umană, pe plan social-utilitar şi biologic (vezi lupta contra sedentarismului ş.a.)



02    Modelul biologic al performerului



Iată modelul performerului olimpic, mondial:

-       vârsta medie optimă a afirmării între 16-19 ani la fete şi 19-24 la băieţi.

-       Sprinterii au talie înaltă (fetele 178/băieţii 185 cm.)

-       Hipoponderali (greutate cu cca 5-10 Kg sub cifra taliei+100)

-       Valori foarte bune ale Puterii anaerobe (sprinterii/Anaerobic Power) şi Puterii aerobe (fondiştii/aerobic Power)

-       Diametrul biacromial mai mare cu cca 6-8 cm faţă de cel bitrohanterian; torace bine dezvoltat;

-       Picioarele lungi şi subţiri asigură o bună plutire a corpului;

-       Forţă musculară a braţelor la nivel deosebit (recordurile mondiale reprezintă tipul de efort ideal combinat între anduranţă, forţă, detentă/supleţe)

-       Greutate specifică (în apă) foarte mică (‘oase de porumbel’…)

-       Coordonare neuro-motorie, viteza de reacţie şi de deplasare la cote foarte bune.

-       Rezistenţă evidentă la stress !



03    Indici de selecţie



Selecţia primară pentru sportul de performanţă:



- Începe la 5-7 ani şi va avea în vedere o stare bună de sănătate (vezi contraindicaţiile practicării înotului Cap 1/8….)

- Dezvoltare fizică armonioasă fără tendinţe de rahitism sau alte deficienţe fizice legate de coloană sau torace (la nivelul Gr. 1)

- O bună anamneză familială şi individuală (vezi cap. motivaţie, psihomotricitate, inteligenţă, nivel somatic şi psihic al părinţilor)



Selecţia secundară (10-12 ani):



            Are loc după un stagiu de 4-5 ani de înot sistematic practicat (continuitatea antrenamentelor, însuţirea unei tehnici corecte de înot în cât mai multe procedee)

            Tendinţă de creştere a taliei spre tipul înalt şi suplu (în special pentru cei specializati în probele de sprint)             Hipoponderali .Anvergura mare (+ 4-6 cm. peste valoarea taliei) Dimensiuni mari ale palmelor, labelor picioarelor Capacitate vitală toracică la valori bune spre excellent Diferenţa pozitivă între diametrele umerilor/şoldurilor, Mobilitate, supleţe evidentă în articulaţii Forţă scapulară, lombară bune în raport cu greutatea corporală, Volum cardiac (determinat radiologic de tip II şi III)

            Indici psihic: coordonare şi echilibru la cote pozitive, capacitate bună de concentrare a atenţiei şi rezistenţă la oboseală, monotonie, sub control cu baterii de teste specifice (Labirint ş.a.)



Selecţia finală

(14-18 ani la fete/ 16-20 ani la băieţi):



            Flotabilitate foarte bună, indice hidrodinamic mai mare de 20 ( diametrul biacromial + diametrul bitrohanterian exprimate în cm. x 100 / 2) Talie înaltă la sprinteri sau medie spre înaltă la restul de probelor cu o anvergură pozitivă  (+ 6—8 cm), Mobilitate excelentă secondată de o capacitate vitală cu peste 25-30% faţă de cifrele standard (populaţie) Indici superiori ai metabolismului de effort (indici superiori ai Volumuli cardiac (radiografii), Putere  anaerobă, Putere aerobă la valorile cerute de efortul maximal.



            Calităţi psiho-motrice: viteză de repetiţie crescută, mai ales în condiţii de  solicitare ritmică (test Punctare = barem minim 53 pct); capacitate de concentrare a atenţiei şi rezistenţei la oboseală psihică şi motorie la valori ridicate (test Karpelin la 1 minut/barem minim 40pct); capacitate de coordonare şi echilibru dinamic (test Purdue-Pegboard barem pentru fiecare mână – 20 pct, ambele mâini – 33 pct şi per ansamblu – 44 pct.) la valori bune.



            Desigur că înaintea acestor teste amănunţite trebuie să existe argumentul principal – performanţa autentică; aceste argumente sunt mai mult valabile în cazul când competiţia de amploare solicită selecţia unui număr mai mare de înotători care pot fi folosiţi ca rezerve importante în desfăşurarea probelor de ştafetă etc.

(- Medicină sportivă, I. Drăgan şi colab. Ed. Medicală, Buc. 2002)



04. Controlul şi asistenţa medico-sportivă



            Sunt reglementate prin Legea Sportului şi ordinul Ministrului Sănătăţii.



            Conform acestor acte normative, sportivii ligitimaţi (cluburi,asociaţii) sunt obligaţi să efectueze controlul medico-sportiv semetrial, la o unitate/cabinet de specialitate care este abiliată să acorde în scris dreptul de a participa la antrenamente, competiţii (parafă, semnătură, stampilă).



            In sinteză – acest control se referă la: anamneză generală si sportiva;

-       ex.clinic general (aparate, sisteme);

-       ex. radiologic cardio-pulmonar (anual);

-       ex. dezvoltării fizice (somatometric şi somatoscopic al compoziţiei corpului (ţesut adipos, muscular, etc. prin metode INMS);

-       Dinamometrie-Miotonometrie;

-       Capacitate respiratorie vitală+apneea; Determinarea VO2 max(metoda indirectă-test INMS şi indicele de refacere Dorgo);

-       Proba Martinet;

-       EKG în repaus;

-       ex. oftamologic;

-       ex. stomatologic;

-       ex.de laborator (urină, hemoglobină, VSH, T.S. şi T.S., Ca. şi Mg. în ser, glicemia / anual, Colesterol / annual etc.



            In baza acestor examinări se elaborează avizul medico-sportiv (APT / INAPT) şi se fac o serie de recomandări (medicale, medico-pedagogice, regim de viaţă, susţinere/refacere după effort, pregătire biologică pentru concurs etc.)



Persoanale care primesc la antrenamente si / sau competiţii sportivi fără aviz medical (ca dată, ca interdicţie) sunt răspunzătoare în faţa legii în caz de accident..

           

            Pentru sportivii de elită examenul se face la INMS (odată la 4-6 luni) si cuprinde alături de examenele descrise anterior un ex, neuro-psihiatric şi investigaţii psiho; determinarea Puterii anaerobe la cicloergometru (alactacida, lactacidă);ex. Laborator riguros diferenţiat în funcţie de specificul sportului precum şi alte examinări recomandate de medicul lotului sportiv s.a.





05. Probleme de patologie,

            mai frecvent întâlnite la înot



            Trebuie să recunoaştem că înotul, acest sport drag nouă tuturora, poate favoriza, poate induce o aşa zisă patologie specifică. Unele dintre ele ţin de o tratare neglijentă a problemelor de igienă- boli ale pielii (dermatomicoze,ptiriazis-verzicolor, furunculoze s.a.) , boli ale conductului auditiv extern, boli oftamologice (conjunctivite bacteriene, conjunctivita ‘de bazin’ datorată unui ultravirus specific bazinului…, conjunctivită ce trebuie să nu fie confundată cu simpla înroşire a ochilor datorită contactului cu apa tratată cu clor etc.), alergii cutanate datorate tot clorului în exces ş.a.



            Mai pot apărea hepatalgii consecutive efortului neobişnuit pentru începători (crampe hepatice care dispar chiar dacă efortul continuă/’botezul focului’ la efort…!), astmul bronşic ( cu toate că înotul este recomandat chiar în reabilitarea aparatului respirator).



            O patologie aparte poate fi remarcată la nivelul aparatului locomotor fiind considerată o patologie profesională prin suprasolicitare (vezi rolul gimnasticii şi a exerciţiilor compensatorii care împreună cu înotul contribuie la creşterea unui corp sănătos); în această categori amintim ‘umărul înotătorului’ (periatrită scapulo-umerală sau leziuni musculare cu depuneri de calciu, mai ales, pe tendoane); ‘genunchiul brasistului’ leziuni ale ligamentelor colaterale interne sau externe ale genunchiului.



            Profilaxia acestora solicită, în primul rând, o foarte bună încălzire înainte de effort ca şi o încheiere gradată a efortului; evident toate aceste observaţii nu sunt de competenţa decât a medicului sportiv care trebuie imediat informat de aceste neajunsuri de către sportiv şi antrenor..









06. Inotul mijloc de recuperare



            Efectele fiziologice enumerate, mai  ales pentru cei care îl practica sistematic justifică folosirea înotului ca mijloc terapeutic în recuperare (boli organice sau funcţionale)



            In primul rând vom aminti despre hidrotherapie indicatîă în cazuri de insuficienţe respiratorii, deficienţe fizice toracice, distoniile neuro-vegetative, etc.



            Un alt domeniu în care înotul apare ca un mijloc apreciat este cel al tratării unor deficienţe fizice ale coloanei (cifoze, scolioze), deficienţe de postură specifice actualei generaţii tinere; la fel înotul este indicat în recuperări post-traumatice (entorse, rupturi musculare, fracturi hernii de disc ş.a.)



            Inotul rămâne unul din mijloacele importante pe care medicia în general, îl recomandă tuturor oamenilor – atât celor sănătoşi (prevenire) cat şi celor afectati de anumite disfuncţiuni. Iată încă odată o pledoarie sinceră pentru a vă determina să tratatţi subiectul INOT cu maxima atenţie; în el stă sănătatea unui popor sau a unor oameni loviţi de boală.



07. Îmbolnăviri  întâlnite  la înot



            Deşi înotul este apreciat ca remediu în multe cauze (disfuncţionalităţi,  acumulări), practicarea sa nu exclude şi unele forme de îmbolnăvire; el poate induce o’asa zisă patologie specifică’; unele dintre ele ţin de

            - simpla creştere a temperaturii (peste 36,9 C) urmare a unor expuneri prelungite la frig, umezeală (bazin);

            - forme de sinuzită, activarea unor forme cronice, vechi, tratament prin ‘destuparea’ canalelor sinuzale;

            - otite medii, urmare a expunerii la frig şi umezeală (mai ales local);

            - unele forme de infecţii ale conjuctivitei oculare pe fond cauzat de răceală, umezeală;

            - simple răguşeli, tarheite, mai ales în timpul iernii;

            - nevralgii dentare ca urmare a răcelii şi netratării unor carii dentare.

            - forme de micoze ale pielii cauzate de tratarea incorectă igenic  a mediului din bazin;



            In condiţiile legate de procesul de pregătire, în care solicitările (eforturile) sunt  importante, ades unilaterale şi probabil greşit  programate putem aminti despre:

            - simpla ‘febră musculară’ care indică o greşită şi grăbită dozare a încărcăturii de lucru, efort, local, general;

            - crampele musculare (cârceii) datorită unui dezechilibrări ale ph-ului

mediului intern;

            - dureri ligamentare, musculare datorate unor suprasolicitări în volum sau  intensitate;

            - unele accentuări ale atitudinilor vicioase (deficienţe fizice profesional

-sportive) la nivelul curburilor naturale ale coloanei, poziţia umerilor, laxitate ligamentară, tonus muscular scăzut

            - unele forme de anemii, urmare a unor perioade intense şi prost asistate ca alimentaţie, refacere;

            - unele disfuncţionalităţi la nivelul aparatului circulator, excretor, digestiv, ca  urmare a suprasolicitărilor frecvente.



            Inotul poate fi asociat cu insolaţiile, consecinţele exceselor cu alcool, cu alimente sau regim de viaţă nechibzuit  (fumatul), fără a mai aminti de posibilitatea( teoretică) a declanşării unor crize (sufocări, disconfort) sau chiar a înecului.





08 Igiena inotului



            Faptul că înotătorul este perfect înconjurat de apă iar corpul său este expus deci direct contactului cu aceasta impune respectarea cu stricteţe a unor suite de reguli ale igienei generale (păstrarea sănătăţii, creşterea potenţialului biologic angrenat de efort), personalizate în deprinderi de igienă proprie fiecărui sportiv (rezultate din studierea mediului, prevenirea şi înlăturarea factorilor nocivi şi consolidarea unui confort acceptabil de activitate) conturată din relaţiile cu antrenorul, mediul ambiant modern (igienizat), evident de influenţa general.permanentă a familiei şi şcolii.



            Igiena trebuie ’învăţată pas cu pas’ şi fără nici o concesie, fapte care ar discretita imediat efortul de a aplica acest concept la nivelul grupei sau chiar a unui singur sportiv (problema duşului, a purtării căştii din cauciuc, toaleta personală înaintea intrării în apa, folosirea wc-ului în timpul antrenamentului etc).



            Igiena bazinului, punct de interes pentru mai multe categorii profesionale, este abordată încă din faza de proiectare (cf. standardelor moderne) prin funcţiuni distincte (grupuri sanitare separate – public/sportivi, vestiare modulare care să ofere găzduire la un număr variabil de vizitatori sau, prin restrângere, să mărească spaţiul de lucru pe uscat, despărţirea strictă a circulaţiei sportivilor de cea a vizitatorilor ş.a.); aceste funcţiuni+dispoziţiile specifice trebuie respectate, în primul rând de administratorul bazinului, pentru a pretinde, apoi, respectarea lor de către ceilalţi utilizatori








            Igiena echipamentului, apreciat a fi cel mai sumar dintre toate disciplinele sportive, este importantă şi deoarece acest echipament ‘stă’ foarte mult timp în apă este de dorit a fi spălat, cât mai des, cu atenţia necesară ( o notă specială pentru curăţenia papucilor de acces în bazin).



Casca / boneta de inot



            Articol, obiect inclus în lista de echipament la înot. Are menirea de a feri înotătorul de umezeală, de răceală, de contactul cu apa.



            Obligativitatea purtării este egală la ambele sexe, mai ales în bazinele moderne unde există sistem de recirculare/filtrare rapidă a apei (firele de păr pot obtura orificiile de recirculare a apei).    

            După folosire, părul trebuie spălat de urmele de transpiraţie; la fel, casca (din cauciuc sau pvc) trebuie protejată de clor prin clatire cu apă potabilă şi apoi, prin uscare şi impregnare, cu pudră de talc.

           

            A intra în apa bazinului f[r a avea casca protectuare este un act de neglijenţă care nu poate fi tollerat de nimeni !







            Igiena antrenamentului impune ca antrenorul să controleze, de fiecare dată (!), cu atenţie: starea de sănătate a fiecărui sportiv, să repete cu tact şi măiestrie suita de reguli care vizează fiecare înotător, însăşi respectarea regimului fiziologic de exersare în lecţiei, evitarea eforturilor dure, chiar a ‘discuţiilor’ (înjurăturilor), iar după antrenament să nu scape din vedere necesitatea de instilare în ochi a soluţiilor antiseptice (protargol, sulfatiazol), uscarea părului şi ferirea de umezeală remanenetă a conductelor auditive – adică să nu se omită repetarea unui ‘protocol’ zilnic de aplicare a regulilor igienei, un punct central al aplicării acestor reguli find şi organizarea judicioasă a regimului alimentar (specific probelor de viteză sau a celor de fond, particular unor perioade distincte de pregătire) şi de viaţă (regula celor ‘3x8’ – 8 ore muncă +  8 ore odihnă + 8 ore educare).



            Toate aceste suite de cerinţe ale Igienei au în vedere faptul că, prin mijlocirea apei, la înot, este foarte posibilă apariţia unui trafic microbian cu urmări periculoase (per individ, grupuri); ştiut fiind că, noi nu suntem chiar nişte ‘aşi’ în a genera şi aplica cerinţele  (vezi gunoaiele care ne înconjuară la tot pasul…) pentru respectarea lor va fi nevoie de un effort deosebit, mai ales din partea antrenorilor .



09 INSOLATIILE  LA  INOTATORI



            La stranduri sau bazine descoperite, expunerea la radiaţiile solare a corpului sumar îmbrăcat se cere a fi treptat gradată, mai ales la începutul sezonului de vară. Pe teritoriul românesc şi în condiţiile ‘de ultimă oră’ a perturbaţiilor echilibrului ecologic (vezi, din ce în ce mai pregnanta, abatere în sensul că clima apare tot mai des în ipostazele ei extreme – ori este foarte frig ori foarte cald…) se ajunge la necesitatea unor precauţiuni (valabile nu numai pentru ‘ştrand-işti’ ci şi pentru alte categorii de civili, mai ales pensionarii) – cert este că expunerea la soare poate deveni rapid ‘o problemă’.



            In aceste sens se recomandă folosirea unei îmbrăcăminţi protectoare, adecvate (a) iar regimul de gradare a expunerii să fie bine realizat (b). La modul concret,  în primă fază, se manifestă înroşirea pielii şi usturimi ale suprafeţelor iradiate care, ades, se pot transforma în vezicule pline cu lichid plasmatic ce pot fi uscate prin tamponări cu alcool sau pudră de talc ( la eventuala lor deschidere se vor asigura aplicaţii antiseptice).



            O formă mai gravă poate aduce şi creşterea temperaturii însoţită de frisoane neplăcute, acute dureri de cap, stări de vomă sau chiar de leşin. Cel astfel insolat va fi aşezat, culcat la umbră, având capul uşor ridicat, cu comprese reci – până la sosirea medicului; regimul de tratament include preparate histaminice, sedative, antibiotice (cazul cu arsuri întinse).

            Inotătorii din elita se feresc de expuneri prelungite la radiaţia solară.





10. Consumul de apă …..



            In ultima perioadă de timp abundă în media românească direct / indirect, o reclamă perfect agreată - mesajul ei redus la esenţă este astfel interpretabil: : - beţi apă cît mai multă că noi ne vom îmbogăţi…!

Pe oamenii aceştia nimic nu-I interesează ( în afară de profitul lor..).     

            Specialiştii de elită din Lab. NASA însă ne avertizează – nu exageraţi cu consumul de lichide, fireasca lor eliminare antrenează şi multe dintre mineralele aflate în mediul intern (mai ales Cl.Na); acest lucru este interesant pentru activitatea sportivă de mare performanţă, în pregatirea cosmonautilor, etc... ;  din  istoria veche  a marathonului este ştiut că Filipides, cel care a adus vestea victoriei Grecilor asupra Persanilor (490 î,H,),  a alergat, fără oprire, cei 42 Km. si odata ajuns, dândui-se să bea apă (cum era normal…) a murit.!



            Tragicul destin al acestui antic vestitor a fost în atenţia francezului  M. Breal care a explicat ca alergând, vestitorul a pierdut o cantitate apreciabilă de apă, organismul fiind epuizat şi în stare de apărare extremă ( pierderea apei, posibil, s-a produs si la nivelul lichidelor interstiţiale, în compoziţia sângelui etc.) iar când I s-a dat să bea apă…, aceasta a invadat celulele corpului, mai ales hemoglobina, apa a intrat în interiorul fiecărei celule producînd  ‘explozia’ acestora. Alergătorul nostru nu a murit de efort ci de asfixie acută – sângele său nu mai avea elementele care să transporte oxigenul…!



            Deci, aceatsă informaţie, provenita din trecut dar actualizaă de specilaistii NASA ar trebui să ne dea de gandit.



            La bazin, am remarcat destui copii, care in timpul antrenamtului cer permisiunea sa bea apă…, se pare ca efectul reclamei îşi face efectul; mai este acest aspect – la marile meciuri de fotbal.., aşa ca din întâmplare…, camera tv se opreşte, dese ori, pe antrenorul stressat.. care… bea apă.



            Credeţi sau nu – este o manipulare abilă prin care unele ‘grupuri de interese’… îşi fac treaba pe seama credulităţii noastre…

Aviz amatorilor …!





11  Comitetul medical FINA



     Dintre cele 6 comitete ale FINA este singurul care nu are program specific de întreceri, dar activitatea sa este larg implicată în dezvoltarea nataţiei. CM. este format din 13 membri din 1968 a fost cooptat şi Prof.univ. Dr.Ioan Dragan distins de două ori cu medalii de argint şi de aur (1981, 1986) pentru activitatea sa.



     Activitatea CM. are în vedere igiena bazinului, asistenţa la antrenament şi la concurs, controlul antidopping etc.



     Referitor la igiena bazinului în scopul protejării sănătăţii şi ocrotirii vieţii CM.se  interesează de problema neglijenţelor, a îmbolnăvirilor dermatologice, orl., digestive, ş.a. precum şi de urmatoarele testări chimice şi bacteriologice:

     ‑colonii la temperatura de 21,0 o C, la 100/mml, la 24‑72 ore;

     ‑colonii la temperatura de 37,0 o C, la 100/mml, la 24‑48 ore;

     ‑clorul liber la o concentraţie de 0,3‑ 0,6 mg/l;

     ‑pH‑ul optim între 7,0 ‑ 7,3 - grafic zilnic;

     ‑rezistenţa electrică la 10 13 ‑ 10 14 Ohmi;

     ‑claritate ‑ vizibilitate ridicată a fundului, pereţilor;

     ‑vîscozitate ‑ 0,10 FTU;

     ‑densitatea apei la temperatura de 20,o C;

     ‑temperatura apei la concurs:minimum 24,0 o C;

     -temperatura apei de antrenament să nu depăşească 27,0 o C;

     ‑temperatura aerului/incinte:minimum +2,0o C peste cea a apei.



     Asistenţa la antrenament, având în vedere că factorul de risc la înot este redus în comparaţie cu alte sporturi, se recomandă examenul medico‑sportiv anual, o colaborare strânsă între medic şi antrenor; examenul se va referi la anamneza de specialitate, controlul taliei‑greutăţii, examene de laborator, testarea capacităţii specifice de efort,(vezi 'contrandicaţii').  



     Asistenţa la concurs, oficial, se referă la supravegherea igienii bazinului, asistenţa la examinarea anti‑dopping, asistenţa la unele îmbolnăvirii şi accidente, examinarea periodică a aparaturii aflate în dotarea punctului de 'prim ajutor', raportarea tuturor evenimentelor de ordin medical şi luarea măsurilor necesare bunei desfăşurări a activităţii.       











Rezumat



ACCIDENT,  ÎMBOLNĂVIRI LEGATE DE  APÃ



            Eveniment neaşteptat care are drept consecinţã alterarea momentanã sau definitivã a capacitãţii de a înota şi supravieţui în apã (înec). Poate fi urmarea unei dereglãri acute a stãrii de sãnãtate (suprasolicitãri funcţionale, excese) care tulburã mecanismele de adaptare la mediu, datoritã pierderii controlului asupra deprinderii (uneori precare) de a înota. Perturbãrile respective pot fi provocate de agitaţia din jur, de unele schimbãri bruşte ale condişiilor atmosferice (furtunã, ploaie, trãsnete).

            Prevenirea acestora este obligaţia majorã a persoanelor chemate s ã supravegheze sau sã conducã activitatea înotãtorilor, şi sã intervinã prompt pentru a acorda un prim-ajutor sau a iniţia o acţiune de salvare de la înec.

            În caz de accident se impune întocmirea unui raport amãnunţit analiza atentã a cauzelor care l-au provocat, precum şi adoptarea unor mãsuri suplimentare de prevenire a unor asemenea evenimente.  

 

Bibliografie selectivă



1962 FISS  - Reglements de Fed. Int. de Souvetage, Paris, , FR

1969 Schnurpel, Stahn – Rettungs-schwimmen, Sportverlag, , Berlin, DE


1972 Allardice J. – Medical Aspects of Swimming, Pelhm Books, , London UK


1972 Ciobanu, Cerchez, Munteanu – Inot pe înţelesul tutror,Ed Stadion, , Buc. RO


1974 Counsilman, J - The science of Swimming, Prentice Hall Inc., USA


1982 Dragan, I. Medicina sportivă aplicată, Ed. Sport-Turism, , Buc. RO


1989 Dragan, I. Selecţia şi orientarea medico-sportiva, Ed. Sport-Turism , ,Buc. RO


1989 Dragan , I. Practica medicinei sportive, Ed. Medicală, Buc- RO


1995 Dragan, Stroescu – Medicaţia la sportivi, ed Cucuteni, , Buc. RO


1995 Drăgan Ioan & Colab. Masaj, Recuperare, Ed. Cucuteni, , Buc. RO

Spovedania de Vinerea mare ....

Opţiuni [ nu stiu sa traduc, sa inteleg cuvantul 'robbed'.... este vb. ds. doping sau ds. constumele de inot care aduc performante mai bune dar care nu pot fi tolerate ca mijloace oneste...? Din pacate 'engleza' mea nu este compatibila cu argou-ul lor....; oricum eu am ales caela 'dopingului'

Mircea Olaru • by Google translate / M.Olaru writes: If I understand well what mean 'robbed'..., I try to answer you so - "" detection of doping subject overmedicate sensation, scandal, especially in the media, the rule prohibiting athletes are penalized for practicing the discipline in which they were found and that's it!
However, practice shows that doping has gone from empirical to the developed, designed, premeditated others than would be called 'victim'.
So if an athlete is found positive normal as those who have 'prepared' him to be punished even more severely than the 'victim' ...
Many coaches of the doped go to get all kinds of benefits and especially the moral and material they 'parade' in front of us, as it was a mere coincidence and therefore 'less likely to be repeated there' .. ., or life shows that they continue to premeditate doping activities are tolerated when they should be, in my opinion, excluded from the activity, definitively and irrevocably [ie to withdraw all their 'honors' obtained fraudulently].
In this narrow field [punishment mentors] I noticed punitive measures exist and then ask: is it fair that only a 'victim' actually suffer when the 'back' or 'back' they are more profitable?""

Not being 'expert' to write on your website, you write and email address on which, perhaps, would have got to give me an answer <scanave@yahoo.com> Mircea Olaru, swimming coach, May 4, 2013 / 77 years [ this was one text translate by Google...]


ieri am primit acest material pe pag. mea de FB..., dar am uitat de el cu toate ca nu trebuia; azi mi-am adus aminte si, efectiv, l-am cautat cca 30 min. si chair pe pagina Andreeii / nu era; cum sunt multumit ca-l pot posta in grupul 'meu' - ERRARE HUMANUM EST.
Voi face o prima observatie, laudativa: materialul este scris f. coherent si se vede ca Andreea stapaneste f.b. limba romana cu toate ca fiind in America ai putea sa te astepti la oarecare dificultate de exprimare. Subiectul pare sa fie o pledoarie la a sensibiliza pe cei din conduceera sportului brasovean de a accepta ca noul bazin poate sa poarte, cu succes, numele fostului antrenor Mihai Mitrofan, antrenor emerit, cunoscut de toti ca un f.b. antrenor; din pacate Puiu, Mitro, Yanule [astea's diminutivele cu care il apelam cand traia...] s-a stins si invoc ruga ca "D-zeu sa-l odihneasca, fiei-i tarana usoara' , Amin'!

Chiar de mai traia, cred ca numele sau putea fi asociat cu bazinul nou, la fel ca si in cazul altor antrenori celebri din B.Mare sau Resita s.a. Dar apare firwesc propria-mi intrebarea...: numele Mircea Olaru ar putea fi dat unui asemenea bazin...? Evident ca nu...

Mie, materialul mi-a creat si o stare de disconfort; in ultima vreme, nu datorita mie (!!!), a existat un fel de 'scandal' legat de numele lui Puiu si eu am ripostat..; poate era mai bine 'sa tac' [uite, am cautat materialul Andreeii, de mi-a luat mintea foc, si al fel de bine, cele relatate de sotia lui Puiu erau deja uitate, acum; dar 'tot raul... spre bine', cum se spune pe la noi si eu am realizat ca protestele 'pro Puiu' pareau disproportionat de mari fata de situatia in sine..; deci, 'ceva' mai era in aceasta 'galceava' iar eu am 'simitit musca pe caciula' ;mi-am zis, 'astia' imi administreaza ce merit, prea fac pe nebunu cu scrierile mele, cu povestile mele nu 'reusitele' mele... si am ajuns la hotararea de a ma 'spovedi' urmand a-mi se ierta toate pacatele ....,; oare voi reusi sa conving pe careva dintre voi ? [ la popa nu obisnuiesc sa merg, paote, atunci, la 'the end'...]
Voi continua Spovedania dupa postarea acestui material in grupul 'errare...'


Centrul de Înot Braşov reapare în peisajul sportiv braşovean ca o necesitate a revigorării înotului braşovean, după ce iniţial a existat între anii 1979-1986 (când s-a transformat în Centrul de Inot Steagul Rosu Braşov) sub conducerea Antrenorului Emerit Mihai Mitrofan şi Anca Mitrofan. Ca omagiu şi mulţumire pentru întreaga activitate închinată nataţiei românesti a antrenorului Emerit Mihai Mitrofan, pentru coeziunea generaţiilor de sportivi educaţi şi crescuţi de aceşti profesori, Centrul de Înot Braşov renaşte în 2013. Acest Centru sportiv are ca scop organizarea activităţii de nataţie în Brasov, la cel mai înalt nivel de calitate profesională. Se adresează tuturor categoriile de vârstă, de la copii până la adulţi şi acoperă nivelele de iniţiere înot, avansati, performanţă, master, agreement, dezvoltare corporală armonioasă, întreţinere corporală şi recuperare prin înot.

În Centrul de Înot Braşov sunt angrenaţi specialişti ai domeniului, cu multă experienţă teoretică şi practică, pasionaţi de înot şi dispuşi să-şi îndrepte toată capacitatea de muncă pentru activitatea sportivă a înotului braşovean . Pregătirea teoretică este susţinută de şcolarizarea în Universităţi de Educaţie fizică şi sport şi la şcoala de Antrenori a Academiei Naţionale de Educaţie fizică şi sport Bucureşti. Pregătirea practică este acreditată de clasificările sportive la nivel naţional şi internaţional ale membrilor Centrului de Înot.

  • Mircea Olaru SPOVEDANIA UNUI ANTRENOR...; sunteti deja in garda, mai demult, am declarat ca 2 lucruri imi displac:dopingul si fortarea copiilor. Evident ca ds. doping nu am decat sa spun un singur cuvant NU am folosit iar ds. fortare copiilor am si eu ceva pacate..; bref, eu, dupa cca 5-6 ani de la inceperea activitatii [promitatoare] cu o grupa experimentala...., am simitit ca 'bat apa in piua'; am stat 'stramb' dar am concluzionat 'drept': am cam fortat pregatirea lor [ aparuse o maestra a sportului, niste campioni de juniori, chair si un titlu de seniori dar descalificat, infine], visele marete nu le mai distingeam - asa am ajuns sa observ rezultatele BUNE a altora. Eram cu totii in acelas bazin/Tineretului+Floreasca.., 'stiam' tot ce misca la 'ei'., chair copiam unele antrenamente, progresele asteptate nu s-au vazut si evident era vina mea [dupa o vreme, dupa ce m-am 'calificat' la turcaleti, revenind in tara am preluat grupa lui Gicu Demeca si la scurt timp Roxi Dumitrescu si Petrica Ciomartan / fosti elevi de-ai mei..., au facurt asteptatele recorduri, deci 'ceva se schimbase in conduita mea...].
  • Mircea Olaru Mi-am facut 'auto-controlul' si am dedus care-mi pot fi greselile dar tot 'cercetand' diverse izvoare..., am descoperit, treptat, ca explicatia vine dintr-un sector 'ocult', de mine categoric dezavuat... si stiti la ce ma refer. Ramane ca o simpla aluzie pentru voi, carora ma 'spovedesc' - dece ....'ei' Da iar ....'eu' Nu...? Curand mi-am 'luat adio' de la stabilirea de OP-uri [Obiective de performanta in nomenclatura noastra] si am devenit un observator', de multe ori... incomod fata de un fenomen care nu avea logica si, mai ales, nu avea sfarsit.
  • Mircea Olaru Voi ruga, pe cei care pot sa-mi dea replica, ca fosti sportivi de performanta, daca rezultatele lor au fost perfect 'curate' sa ma condamne si sa ma invite a ma duce la naiba cu minciunile mele, cu frustrarile mele; accept orice epitete sau explicatii.., va rog ! Asta a fost 'spovedania mea' si 'ieratrea/ pedepsirea' poa sa vina....
  • Mircea Olaru Azi e Vienrea Mare... si daca am pacatuit, Doamne Iarta-ma de poti....
  • Tavi Budiu Cred ca lista ar fi destul de lunga. Desigur ca orice padure are si uscaturi.
  • Mircea Olaru ..., asteptam o reactie in lant,ca la o fuziune atomica....

Inovatii ......

iata un cocktayl de comentarii:

M.Olaru>Iata prototipul, nefinisat, al trenajorului SPORTY SIM 101, realizat la comanda FRN, in 1983, in numar de 30 de ex. / pentru toate centrele de inot 2 ex.,; aparat realizat de Ing. Costica Obreja, renumnit inventator de material sportiv in colaborare cu Pierre de Hillerin, Vladimir Schor si ... subsemnatu'; a fost o reusita a 'federatie' si azi stau sa ma crucesc 'cum mi-a dat tov. Gruia de la Economic, 300.00 milei, atunci erau bani nu gluma..., din pacate trenajorul nu a avut succes decat la... Buc., unde a rezistat cca 10 ani - in restul centrelor a fost folosit ca 'material la nevoie'..., no mai comment......; ca la noi la nimenea [apropos, dotare era mai ampla erau si 2 simulatoare cu amortizor auto / asta a fost 'sfarsitul' lor/ dupa modelul es
t-german 'trenajor Huttel' sugerat de cunsocutul specialist DDR -dr. Gerahrd Lewin ....; uf.

Dumitru Corina > eu cred c-am si lucrat pe acesta :))

Mircea Olaru > da, DAR ERA FINISAT, INTR-O CARCASA MAI ACATARII...; NU POT SA-MI EXPLIC DECE ALTE CLUBURI, DIN PROVINCIE, PUR SI SIMPLU LE-AU LASAT IN PARAGINA SI CINE A VRUT A LUAT DIN ELE, MAI ALES AMORTIZOARE SI ALTERNATORUL DE MASINA.... VAI, VAI,. CE DEZILUZIE AMARA..

Dumitru Corina> da....intr-adevar aveau si carcase


Obreja Constantin Gabriel > ACESTA ERA UN TRENAJOR DE ANTRENAMENT FOARTE FIABIL PENTRU PREGATIREA IZOCHINETICA, UN ELEMENT MODERN PENTRU ACEA VREME, AU TRECUT 30 DE ANI DE ATUNCI SI NIMENI NU A MAI INTREBAT DE EL! APARATUL AVEA IN DOTARE O BANCA SPECIALA SI APATARATURA ELECTRONICA AFERENTA! EU AM FACUT SI TRENAJOARE PENTRU KAIAC-CANOE SI CANOTAJ! CONDUCEREA DE ATUNCI A MINISTERULUI S-A IMPLCAT FOARTE MULT! A FOST O PERIOADA EXTRAORDINARA CU FOARTE MULTE REZULTATE EXCEPTIONALE LA NIVEL MONDIAL! PACAT CA DE ATUNCI INCERCAM SA INVENTAM ROATA SI ACEASTA ACUM E PATRATA SI NU SE MAI INVARTE! AN COLABORAT EXCEPTIONAL CU MIRCEA OLARU UN ANTRENOR CU O VIZIUNE NOUA PENTRU INOTUL ROMANESC! NU CRED CA NE VOM MAI INTALNI VREO DATA CU ATATA PASIUNE SI DRAGOSTE PENTRU SPORT! DOAMNE AJUTA!
Fotografie


Iata prototipul, nefinisat, al trenajorului SPORTY SIM 101, realizat la comanda FRN, in 1983, in numar de 30 de ex. / pentru toate centrele de inot 2 ex.,; aparat realiza de Ing. Costica Obreja, renumnit inventator de material sportiv in colaborare cu Pierre de Hillerin, Vladimir Schor si ... subsemnatu'; a fost o reusita a 'federatie' si azi stau sa ma crucesc 'cum mi-a tov. gruia de la Economic, 300.00 milei, atunci erau bani nu gluma..., din pacate trenajorul nu a avut succes dela la... Buc., unde a rezistat cca 10 ani - in restul centrelor a fost folosit ca 'material la nevoie'..., no mai comment......; ca la noi la nimenea [apropos, dotare era mai ampla erau si 2 simulatoare cu amortizor auto / asta a fost 'sfarsitul' lor/ dupa modelul est-german 'trenajor Huttel' sugerat de cunsocutul specialist DDR -dr. Gerahrd Lewin ....; uf.


  • Seen by 10
  • Mircea Olaru daca ar fi dupa 'Costica;'..., asta mi-ar ridica si o statuie in fatza primariei.., hihuhohha.; oricum eu trebuie sa-i multumesc si sa stie inca ceva: prototipul l-am luat cu mine in Tr.... si a avut succes [artizanal] dar nu a devenit, cum doream eu, un produs de serie / erau deja pe piata celebre 'izokineque bench' made in USA... dar si alea nu 'inotau' pentru cel care le foloseasea...; multi cred ca de tragi de fiare... totul trebuie sa 'iasa'...; Hai sa traiesti domnu' inginer...., nici n-am putut bea o bere impreuna... uf.
  • Mircea Olaru Lui Costica ii propun sa 'invartim inca odata roata' asta patrata si din strujire sa debitam tot materialul de prisos.....; cred ca am uitat sa evoc inca pe cineva....alaturi de P.Hillerin, V.Shor, C. Obreja a lucrat cu rezultate deosebite [Visan, Dragos, Potec, Diana] - cercetator Laura Ghilik, membru in 'Brig. stiintifica de urmarire si control a pregatirii lotului olimpic al tarii noastre' in perioada care a precedat plecarea ei in strainatate.

postez des un news-letter englezesc care are ca obiect promovarea inovatiilor, inventiilor; asa mi-a venit in minte sa prezint ce-am reusit si eu in ac. sens....

Mircea Olaru
mi-am adus aminte de 'colectia' mea de 'inovatii': am participat la crearea lui SPORT SIM 101, si am proiectat 'Swim-Lift"-ul, un troliu care tragand corpul inotatorului [chair incepator fiind] ii stimuleaza formarea a unei parti din 'simtul apei' = postura, pozitia fundamentala de alunecare...

dar 'Certificatul' l-am primti cand am folosit cateva mingi de rugby / din pvc, [facute la Arada la Fab. de Jucarii, care din pacate a disparut...] in loc de plutitoarele atasate acum la la slip, pentru incepatori... iar dispozitivul de invatat vaslirea bras cu poz. corecta in flexie dorsala a labelor.. , a fost ceva realizat ad-hoc, pt. ca incepatoarea din imagine nu reusea sa apese apa in calcie ci doar in varfuri;asa s-o corectat vaslirea bras si eu am mai 'descoperit' ceva din arsenalul inavatarii corecte a inotului sportiv.

  • Mircea Olaru  am folosit termenul 'ad-hoc'... deci, asa pe moment mi-a venit ideia de a face ceva vazut intr-o carte de inot ruseasa, doar ca la aia era un bazin specail in care se lucra la perfectionarea vaslirii in poz. corecta a pic. bras....;rusii au o metodologie bine impanata cu termenii adecvati...; am pe Linkedin niste intrebari sau raspunsuri in engleza de te iei cu mainile de cap; asta denota ca ei find multi rezolva pana la urma OP-urile lor dar ca in 'turnul babel'
  • Mircea Olaru adaug, noi nu suntem niste inapoiati sau impotenti in maetrie dar fie ne lipseste ;massa critica' si nu avem de unde sa rasara ce asteptam... fie suntem dezbinai si nu admitem ca 'altul' sa fie mai aproape de adevar..., meteahna veche romanesca

O poza devenita celebra prin predictiile ei ...

duminică, 5 mai 2013

O poza devenita celebra prin predictiile ei ...

pentru inotatori....
Fotografie

Michael Phelps ....:

I'd like to congratulate Tianlang Guan on a great first round at the Masters.

His first major international event, the youngest player ever to compete in the Masters, representing China and he scores 73 on his opening round…impressive!!

I remember my first major international event like it was yesterday; I was 15 yrs old and had the opportunity to represent my country at the 2000 Olympics in Sydney.

Good luck the rest of the week, enjoy every moment. I’ll be rooting for you and hopefully we’ll have a chance to meet one day.