Cineva 'NEUTRU' imi evalueaza prestatia BEST

Dr. Ing. Adrian Bejan, Duke Univ.

Adrian Bejan

To Me

Today at 2:07 PM

Hello Mircea

Multumesc pentru ce ai scris. Răspund pe scurt pentru ca sunt pe drum. Vezi ce am inserat in rindurile tale mai jos

Adrian

Adrian Bejan  ( MIT ' 71, ' 72, ' 75 )
J.A. Jones Distinguished Professor 
Duke University

Academy of Europe

On Mar 5, 2014, at 10:32 PM, Mircea Olaru <scanave@yahoo.com> wrote:

Eu promit ca dupa acest email nu va mai deranjez, timpul dv. este pretios... dar simt nevoia a ma explica...., please.

In afara de valoare incontestabila a LC, eu inteleg mai bine, poate, prin ce treceti si implicit la cate 'ofense' din nestiinta unora aveti parte.

Si eu am avut 'LC'-ul meu si am fost contestat sau ignorat..., [daca veti avea rabdare sa cititi polologhia mea...] adica, imediat dupa inceperea carierei de antrenor, dupa facultate, am 'inovat' o metoda rapida de invatare a inotului sportiv, adica a celor 4 procedee [toata lumea le diferentiaza pe cand dpdv biomotric ele sunt mult asemanatoare]. 1964;

Metoda mea se datora a 2 circumstante diferite: una ca, neavand loc in bazin la orele obisnuite am ales sa folosesc bazinul dupa antrenamentul poloistilor si asta m-a obligat sa inot cu copii pe latimea bazinului, ca dura mult sa mai pun iarasi culoarele...

a doua = de pe vremea de cand eram sportiv era stiut ca un inotator care sa stie toate procedeele nu exista (!) si eu am vrut ca prin aceasta multilateralitate sa-i capacitez pe ai mici sa 'stie' cat mai multe 'limbi straine'....

Excelent, asta este știinta. In munca mea, de exemplu, campionul știe toate disciplinele inclusiv 'limbi străine'.

Metoda mea [organizarea de fapt] a dat rezultate si dupa scurt timp am fost numit coordonatorul activitatii in bazinul Floreasca.....; lectiile erau conduse prin microfon, bazinul era plin cu cca. 120 copii incepatori si toti inotau fel de fel de exercitii, defalcate din tehnica celor 4 procedee; distanta scurta ii facea pe toti sa inoate in viteza [si mersul pe bicicleta sau pe skiuri se invata mai repede din viteza...]

Dar, iarasi, la scurt timp, nu am mai fost 'coordoantor' [originea sociala/ fiu de avocat...] si am fost schimbat, mai exact s-a renuntat la organizarea antrenamentelor pe latimea bazinul.

Ei, aici incepe balciul..., colegii mei, antrenorii, ahtiati dupa faima au crezut ca pot face acelas efort cu copii lor... DAR pe lungimea bazinului; astfel,asa au inceput, sa-i forteze. Copii care initial se adapteaza perfect la efortul  marit..., dupa 1-2 sezoane clacau; asa am pierdut multi copii, adevarate talente la inot....

Moda cu 'Copiii minune' insa a ramas iar dupa cca. 20 ani cand am ajuns antrenor federal si cand am incercat sa corectez greseala lor, am fost trimis la 'coltz'...

Atunci mi-a venit in minte "LC"-ul meu si am formulat ideia : "eficienta in apa este obtinuta de cei care incearca sa inoate cea mai mare viteza cu cel mai mic numar de vasliri [the Biomechanical Efficiency Swimming Test= BEST]"

Corect.  Vezi Usain Bolt.  Cea mai mare viteza aparține celui care se ridica mai înalt (asupra apei).  Mai înalt înseamnă mai repede, si pași mai lungi, deci.... pași mai putini.

Am publicat ideiea in 1983,

Te rog să-mi trimiti aceasta publicatie

iata:

http://swimmingpedia.blogspot.ro/2013/07/descoperirea-lui-best-asta.html

dar nu am avut succes.... viata a facut ca eu sa ajung antrenor in Turcia iar acolo 'metoda BEST' a dat roade + dupa un numar de ani iau contact cu Emmet Hines, american care denumea, independent de mine, aceasta ideie ca 'swimming golf' [ f. ingenios] dar Emmet oferea niste calcule si tabele si eu am inteles ca sportivul trebuia sa iasa din apa si cf. cu secundele inotate si vaslirile folosite afla ce eficienta are; ori, in cazul meu, era mai simplu, mental, in apa fiind, se adunau nr. de secunde/50m si nr. de vasliri = valoarea eficientei [apoi mi-am dat seama ca suma asta trebuie sa fie scazuta dintr-o constanta si asa am 'descoperit' si Indicele Personal de Alunecare [IPA]si deci am oferit fiecaruia care dorea sa stie cat de bine sau cat de eficient inoata, o modalitate de a se quantifica: IPA este o constanta [se schimba eventual odata pe an] iar BEST era prestatia cotidiana, care se calcula f. repede ...

Ce-a rezultat, in final, toti cei care aveau in minte aceasta relatie ciudata [viteza mare/ numar redus de vasliri] incepeau sa inoate din ce in ce mai corect iar 'osmanliii' mei au demonstrat-o [echipa astfel antrenata a ajuns de pe locul 15 din 16 echipe pe locul 2, locul I fiind o echipa din Izmir unde inotau si copiii functionarilor de la Consulatul american'..., no comment]

Asta este impresionant. Sa scrii o carte despre cariera ta de sportiv, si antrenor stiintific

In cazul Legii Constructale dv., om de stiinta, ati reusit sa-i convingeti pe confrati de valoarea ei... in cazul meu [IPA -BEST= valoarea eficientei] 'analfabetii' mei dragi, nu au reusit sa inteleaga dar mai ales sa accepte.

Nu sunt Analfabeți, au nevoie sa audă o suta de ori, deci ... La atac !

De aceea eu cred ca intuiesc mai bine valoare reusitei dv. si sunt tare mandru ca pot scrie aceste ganduri.. poate deja plictisitoare drept care si inchei...

Sa aveti o viata plina de reusite

Promit sa nu mai abuzez de rabdarea dv. 'shure'

Nu ma abuzezi, ci dimpotrivă: sportivii care se întreaba si vin cu idei sunt rari---marele Niels Bohr era jucător de fotbal.
===============
Acest email de raspuns l-am primit acum, imi face mare onoare sa-l citez pe Dl. Adrian Bejan, cel care a formulat 'Legea Constructala' [ versiunea inginereasca a evolutiei vietii sau a materiei anorganice chiar]; exagerez putin... dar eu am simtamantul ca Legea Constructala [o ramura a thermodinamicei], astfel enuntata si aplicata, 'traduce', daca vreti..., chiar ceea ce a gandit si zamislit Bunul Dumnezeu, LC este versiunea stiintifica a 'facerii lumii' , a celor '7 zile ale facerii'....; eu cred ca cei care selecteza candidati pentru decernarea 'Nobel Pride' vor gasi si aceasta Lege Constructala si, evident, autorul ei.

Mircea Olaru, Buc. 8 martie 2014

RETRO - O demisie [de onoare] si o nesimtire [cu dez-onoare]

...........'cerc o mica nostalgie....; in '85, martie...(?) colegul meu de an, Septimiu Todea..., ajuns Secretar al CNEFS / noi ii spunea 'primaru' (taticul lui fusese primar de Hunedoara...), nu a mai 'indurat batjocura ce-o sufeream' ca antrenor federal, atacurile fiind din partea conducerii federatiei de atunci..., si a facut o sedinta comandata, in care am fost convins, 'tovaraseste', sa-mi cer transferul inapoi la catedra rezervata de la CSS1 Pajura Buc.
Mi-am strans lucrurile, asa cum se mai arata in filme..., si am plecat, pe jos, spre acasa; ca un facut pe drum l-am intalnit cu Presedintele CNEFS / Gen. Dragnea (mergea si el pe jos, era o zapada mare ca doar coloana lui Ceausescu mai circula in Buc., deci mergeam cam in aceiasui directie, si am schimbat cateva impresii...; nu vreau sa le reproduc acum..., 'cuiva' i-ar plesni si acum obrazul de rusine/ dar nu era vb. de 'obraz'..., generalul stia 'tot' dar asa m-am mai consolat si 'greul' a trecut mai usor).

Cei care, grabiti tare, mi-au ocupat locul au 'sters', asa cum mai se intampla inca de vremea faraonilor ...., 'numele' meu din tot si din toate; asa am ajuns un 'neica nimeni', dar D-zeu are mereu grija de cei napastuiti si, ca o consolare, plecam mereu, antrenor in Turcia (retineti - eu, niciodata nu am solicitat un contract acolo... dar 'ei' veneau iar eu 'nu-i refuzam'.... hihuhoha).

In toamna lui '87, sunt invitat de FRN.... (!) sa ma ocup de deschiderea mai multor centre noi de inot, bazine olimpice nou contruite...; mirat, dar 'dispus la o impacare' , am acceptat si asa am ajuns la Drobeta, la Arad, la Alba Iulia, ultimul bazin 'deschis' de mine fiind cel din Bacau (vezi foto).Asta DA nesimtire - 'ma dai afara, dar la greu tot la mine apelezi..., tipic comunist"

Cat timp fusesem 'in paine'... se deschise-se-ra Pitestiul, Suceava, nu mai spun de Baia Mare- marele centru olimpic condus admirabil de regretatul Gicu Dimeca; numai la Cluj nu reuseam nimic; era acolo o vrajba de te lua-i cu mainile de par....

In '87, peste tot era un suflu bun, antrenorii doreau sa se lanseze..., dar de pe atunci, acum pot spune cu certitudine, 'mafiile locale' erau la 'panda' si faceau tot ca treaba sa esueze, in favoare lor (agrement, jocuri de noroc, barulete timide, 'fetite', samd).

La Bacau, mafia nu a reusit ! Acolo scoala era vis-a-vis de bazin, inotul devenise 'obligatoriu' si incepe sa se simta ca 'masa critica' incepe sa se contureze; dupa o cicaleala de 3 luni i-am lasat pe cei din Bacau sa faca ce-si doreau ei si treaba a mers; dintre antrenorii de atunci stiu ca D.na Luciela este acum si antrenor emerit si 'sefa' pe la Kinetoetrapie ANEFS, Silviu Salgau, Narcis Gherca - antrenori emeriti ( echipa din Bacau a venit, in 'vizita' la mine, eram antrenor pe o insula din M. Marmara... si le-a placut, dar cand sa onoreze reciprocitatea.... s-a cam terminat filmul, deh, se mai intampla,'brandul' meu a reusit sa faca fata in fata conducerii clubului din Turkya) Totusi, eu i-am 'trombonit' pe cei din Bacau... am initiat un concurs cu o singura proba: 100 x 50m picioare... si asa au aparut in bazin ceea ce azi apare mai greu : 5-600 de copii incepatori care doreau sa faca inot.Acum, dupa ani multi, incerc sa refac legatura de reciprocitate cu clubul lui Marmara / pe care eu l-am denumit 'Acapulco' asa de frumos mediu si bazin si oameni am intalnit acolo....... Poate voi reusi, astfel sa incurajam nitel copii nostri (si la turci, 'moda' este cam ca la noi.... INCERPUTURILE sunt entusiaste... apoi... fiecare cu ale lui....sa vedem....?!

Vom trai si vom vedea....

Rasfoind 'Cartea federatiei" ... retro 2009

Ultima editie..... Stroke Counting Drills*

From Swimming Fastest by Ernest Maglischo

One of the most common drills for increasing stroke lengths is to count strokes for one pool length and repeat the drill while attempting to cover the distance with fewer strokes. All of this is done at a slow speed. This is a good drill for young and inexperienced age-group swimmers. The efficiency of their strokes and their performances will improve when they attempt to cover each pool length with fewer strokes, regardless of the speed of their swims. Although a drill like the one just described is excellent for inexperienced swimmers, it has limited value once athletes can swim with good coordination and reasonable efficiency. At that point, swimming speeds and stroke rates must be included in drills designed to increase stroke length. Because the relationship between the combination of stroke rate and stroke length that will produce the most efficient swimming velocity will be different for each race distance and for each swimmer, all three elements should be included in drills to improve stroke lengths. Following are some drills that include all three elements. SWOLF This drill is so named because it involves swimming and is scored like golf. The value of the drill is that it allows each swimmer to discover the best way to improve the relationship between stroke length and stroke rate to achieve a particular swimming velocity, whether through increasing stroke length, increasing stroke rate, or using some combination of the two. The drill is performed in the following manner. The athletes swim a particular repeat distance, 25 or 50 yd or m, while counting their strokes. Their times are noted, and the two measures, number of strokes and their time for the swim, are combined for a score. For example, a time of 30.00 for 50 m with a stroke count of 40 would produce a score of 70. Once they have established a base score, swimmers can use any one of several variations of the game to improve the relationship between their stroke rates and stroke lengths. The goal is to reduce the score by (1) swimming faster with fewer strokes, (2) swimming faster with little or no increase in the number of strokes taken, or (3) swimming the same time or nearly so with fewer strokes. If the swimmer in the previous example were to swim 29.00 with the same stroke count, the score would be an improved 69. This swimmer’s stroke rate has undoubtedly increased with little or no loss of stroke length, which accounts for the improved time. Similarly, the same time of 30.00 coupled with a reduced stroke count of 38 would produce an improved score of 68. In that case, the swimmer’s stroke length will have improved and the stroke rate will have decreased with no detrimental effect on swimming speed. The results will be more difficult to evaluate when lower scores result from faster times that are coupled with a greater number of strokes. This is generally a desirable effect because the lower score results from time reductions that are proportionally greater than the amount by which stroke lengths have declined. This effect can certainly be considered beneficial for improving sprint speed. Increases of stroke rates and the reduction of stroke lengths may not be advantageous for longer sprints, middle distance races, and distance events if the perceived effort that produced lower scores is beyond that which swimmers feel they could sustain over their race distance. KICK-INS The kick-in drill works best for increasing stroke length. To perform it, athletes swim a series of 50 or 100 repeats while counting the number of stroke cycles required to complete each repeat. Before starting, each swimmer should be assigned the maximum number of cycles they are permitted to use for the repeat distance in the allotted time. That number should be one or two cycles fewer than they generally need to complete that distance. The goal, then, is to complete the repeats with fewer strokes. If they do not finish the repeat when they have completed their assigned number of stroke cycles, they must kick the remaining distance to the finish. The send-off time for the repeats should be set so it is challenging but manageable if the swimmers can complete the repeats without kicking in. The time goal will motivate swimmers to try to reduce their strokes without sacrificing swimming speed. This drill puts a premium on increasing stroke length and doing so without increasing the energy cost of the swim. STROKE COUNTING AT SPRINT SPEED This drill can help sprinters increase their stroke lengths while swimming at race speed. The drill can be done in a number of ways. With one method, swimmers sprint 25 yd or m at maximum speed while trying to reduce their stroke count. This method puts a premium on swimming fast with a longer stroke length. Another method is to try to swim each repeat faster without increasing the stroke count. This encourages them to increase their stroke rates without shortening their stroke lengths. The distance that swimmers cover with a push-off can become a confounding variable with both drills. Therefore, swimmers should try to keep that distance similar from swim to swim. The influence of the push-off for different distances can be eliminated from this drill by counting only the number of strokes required to get from one set of flags to the next. Still another method for increasing stroke length at sprint speed is for the athletes to swim only a specified number of stroke cycles while trying to cover more distance with each swim. For example, the coach can measure the distance a swimmer can cover with two or three stroke cycles, and then the swimmer can try to increase that distance. This distance should be measured in the middle of the pool to remove the influence of the push-off.

Adaugand si experienta de ultima ora a celui care a colectionat 16 medalii olimpice si 49 de titluri de campion al USA - M. Phelps, dar mai ales a antrenorului acestuia Bob Bowman se poate usor deduce ca intregul proces de pregatire a lasat bine in urma conceptele tip 'macelar' si se axeaza pe unele abordari noi, mai ales in ceea ce priveste eficienta.

iata, tradus, ce expune Bob Bowman cu referire la acest controversat subiect:"

pentru amanunte -click aici

Ce spune Bowman in clipul ds. antrenamentul lui M.Phelps, la cap. 'eficienta':

"Exercitiile de vaslire si timp sunt un mod excelent prin care inotatorul poate sa isi gestioneze lungimea vaslirii, si sa inoate la cel mai inalt nivel de eficienta[cu referire la numararea vaslirilor si a secundelor...!]. Exercitiul nostru pentru delfin presupune inotarea distantei de 50 m si numararea vaslirilor; la sfarsit se compara timpul cu numarul de vasliri - si scopul este de a avea numarul vaslirilor cu 10 unitati mai mic decat timpul in secunde: daca inotatorului inoata distanta in 30 de secunde, numarul de vasliri ar trebui sa fie 20."

Michael Phelps a realizat atunci, la antrenament: 18 vasliri - 28.2 secunde

Obs .lui M.Olaru – 13 martie 2009:

Rezulta clar ca eficienta tehnica ii preocupa mult pe americani si de aici incepe performanta ( + multe alte ‘ingrediente’) dar fara tehnica..., de fapt stiti prea bine ce inseamna sa n-ai tehnica...

Cu referire la 'BEST-ul meu', el este maniera de a calcula matematic si fara aprecieri subiective, la intamplare – care este valoarea eficientei unui inotator... nu in comparatie cu altii ... ci in primul rand in comparatie cu ce poate 'el' la un moment dat ...., mai este ceva - 'BEST-ul meu', practicat cu grija in decursul antrenamentelor conduce la perfectionarea desavarsita a tehnicii, ceea ce nu este un lucru de ici de colo... OK ?!

Dar cu antrenori superficiali si incapatanati ca unii dintre voi.... 'sa mai si numeri bratele' ... este prea de tot...; dar iata ca, in 2009, specialistii englezi au realizat si acest accesoriu (Pool-Mate) sub forma unui ceas cu mai multe functiuni, deci si cel mai important – inregistrarea ciclurilor de vaslire care va ‘numara’ el, ceasul, vaslirile in locul vostru...

Nu mai repet ca deja exista un sistem duplex (www.polar.fi / receptor la ceas, emitator atastat la piept) care calculeaza in regim waterproff:

– consumul caloric / in timpul efortului,

– frecventa cardiaca,

– cea respiratoare

– in functie de varsta, talie, greutate si sex ;

– Sistemul este produs de firma finlandeza – vezi www. polar. fi.si are un pret atragator (cca 100 euro) + poate fi cumparat si din Ungaria !

[in ultimii ani a aparut SWIMNOVATE cu un 'counter wach' care numara vaslirile]

What Is Finita la Commedia?

What Is Finita la Commedia?

Am intrerupt 'Silentio stampa' si ma simt mai in largul meu, chiar daca nimeni nu citeste ce scriu, eu is fericit....

 

What Is Finita la Commedia?

On Tuesday, March 4, 2014 7:23 PM, E V <e.v@gmail.com> wrote:

Domnule profesor buna seara,

 Va rog sa ma indrumati si sa imi spuneti unde as putea sa vad, sa cumpar, sa procur etc, un aparat din cele pe care le-ati conceput si imprastiat prin tara .

Doresc si am nevoie sa montez unul intr-o sala, unde sa lucrez pe uscat exercitiile necesare deprinderii corecte a miscarilor cat si dezvoltarea musculaturii specifice procedeelor de inot.

 In speranta ca se va putea realiza ceea ce imi doresc.,…

 Va urez o seara frumoasa!

Cu respect,

 E V

Club Sportiv.......... 

Tel/Fax 0314353515; mobil 0736913563 (rcs-rds) sau 0732776010 (vodafone)

=========================================================

From: Mircea Olaru [mailto:scanave@yahoo.com]
Sent: Tuesday, March 04, 2014 7:32 PM
To: E V
Subject: Re: Important

.......

.......dai ’capsula timpului’ inapoi pana in anii ’80 si alegi unul din cele 30 de Sport Sim 101 realizate de ing. Costica Obreja [il ai pe Facebook], care erau un set de 3 aparate nu doar unul..., 2 dintre ele aveau amortizoare auto [Trenajor Huttel/DDR, vezi foto...,4 buc.], pai, alea le-au placut cel mai mult ca au disparut ’in ceatza’ intr-o saptamana de la livrare; la Sport Sim 101 era un electromotor de Dacie si ala a disparut din aceleasi motive.

deci cumpara-ti un 'Swimm bench' sau cum i-o fi spunand acuma sau ia legatura cu Dl. Pierre de Hillerin care are unul mai sofisticat la Centrul de Cercetari; pe ing Costica Obreja, daca il induiosezi, iti poate  face unul, cred ca mai stie sa-l faca... paaaaa

 http://www.gunselgunsel.com/mircea.olaru.htm,

===============================================

On Tuesday, March 4, 2014 7:34 PM, E V <e.v@gmail.com> wrote:

Am retinut!

Multumesc

=======================================

From: Mircea Olaru [mailto:scanave@yahoo.com]
Sent: Tuesday, March 04, 2014 7:35 PM
To: E V
Subject: Re: Important

 hihuhoha...,
unde te credeai, in New Zeeland ?

http://www.gunselgunsel.com/mircea.olaru.htm,

”[Genomul uman, Specia umană și maimuțele antropoide au evoluat dintr-un strămoș comun care avea, foarte probabil, 48 de cromozomi. Rearanjări ale cromozomilor de tipul fuziuni cromozomice, duplicații, inversii, inserții s-au produs în cele doua linii evolutive. Maimuțele antropoide actuale (familia Pongidae) au 48 de comozomi, în timp ce specia umană are doar 46 cromozomi, cromozomul 2 uman rezultând din fuziunea a doi cromozomi acum aproximativ 10-15 milioane de ani. Remanierile cromozomiale asociate mutațiilor punctiforme au determinat evoluția acestei linii evolutive care a dus la apariția speciei umane. / Wikipedia].”

Sa aibe, cumva, unii dintre noi un genom cu 47 de cromozomi ? Sa fie asta, care-i in  plus, cel care modifica genomul facandu-l pe om sa devina mai animal ?

Atunci, in anii ’80, cand a ajuns, insfarsit si eu ’head coach’, venisem plin, doldura de idei, metode, mijloace care sa modernizez sau, cel putin, sa ameliorez ’inapoierea mintala’ a celor care, in ultima instanta, aveau ’un as’ ascuns in maneca – dopingul !

Deranjul provocat a starnit opozitie iar reazamul lor o fost ’seful’ meu de atunci, un activist de partid, bine scolit si cunoascator al naturii schibatoare a oamenilor..., un merit pe care il recunosc. Eu, in ’opozitie’ [culmea] nu aveam dexteritatea de-a manipula oamenii si mereu eram ’contrat’..., deranjam lucruri, stari, aranjamente ’vechi, antice si dedemult’....

Deoarece, constatasem ca vorbele nu prea aveau efect, am procedat la fapte.... si norocul mi-a suras ..., dar euforia succesului m-o facut sa judec scurt si am uitat vorba regretatului nostru profesor Emil Ghibu ” de cate ori aveti insucese nu va ganditi sa dati vina decat pe slaba organizare a actiunii”[Cursul de Organizare a EFS/ ICF-1963].

”Succesul” in ce consta ? Pasii m-au dus spre Atelierele Centrului de Cercetari [unde imi incepusem activitatea de antrenor in 1963 sub ‚’domnia’ lui Samuel Barany, Rodica Siclovan sau Nicu Alexe, nume de referinta in EFS-ul nostru de atunci /tin minte ca Barany, cand a inceput activitatea Scolii Sportive experimentale "Viitorul", in toaman lui 1963, ne-a chemat pe toti ‚’bobocii’ pentru obisnuita  prima instruire.... dar el s-a rezumat doar la o singura propozitie 'stiti lectia...., ne revedem anul viitor !!!’, iar asta insemna 'sa-ti bagi mintile in cap si sa te apuci de treaba ca... timpul trece repede]

La Atelierele CCEFS am intalnit vechi prieteni din canotaj, am cunoscut si un tanar [atunci] 'ingineras', entuziast si f.bun manager – Costica Obreja...., toti erau angrenati intr-un proiect de amploare condus de Victor Mociani si Coca Florescu/ omologii mei din Fed. de Canotaj:realizarea a nu stiu cate trenajoare pentru canotori [aparatul permitea simularea vaslirii la rame cu ambele bratele]

Si ‘evrika’ a tzashnit..., ’daca as pune doua aparate la un loc le-as putea folosi si la inot unde am tot felul de miscari ? “[alternative, concomitente, din pozitie ventrala sau dorsala etc., etc,].

Am discutat cu acesti veritabili inventatori, m-am destainuit si ideia le-a placut;  “fa-ne o comanda si noi iti facem cate aparate vrei...!”

Deja invatasem lectia...., daca ma duceam cu aceasta ideie la cei din federatie se alegea praful... asa ca m-am dus direct de seful Sectiei economice [Gruia] i-am expus planul si am fost intrebat 'cati bani ai nevoie'...., am riscat si a inceput cu mai mult [300.000 lei] speran sa-mi dea macar jumatate...., dar economistul mi-a dat toti banii si cand m-am dus la Ateliere... aia mi-a spus ca de banii astia im pot face... 30 de buc. Asta insemna 60 de trenajoare de canotaj [unul pt fiecare brat al inotatorului] si 2 ‘trenajor Huttel’, model consacrat realizat de RDG-isti [ fiecare avea 2 amortizoare auto.

Le-au facut in timp record si iata-ma cu 30 de seturi de pregatire fizica din care unul semana ca functiune cu celebrul ‘Biokinetique Bench’ american... . Toate au fost trimise la bazinele din tara, la unele centre [imi aduc aminte - la Resita, Baia Mare, Brasov,s.a.] chiar si cate doua seturi.

Ei acum vine ‘organizarea’. Eu am scontat pe interesul antrenorilor de a folosi aceste aparate.... si i-am lasat pe ei sa le ansambleze si asta a fost greseala fatala: ei nu s-au implicat, le-au dat pe mana mecanicilor si s-a ales praful; trebuia ca EU sa merg, personal, sa vad cum monteaza si cum lucreaza ei cu aceste aparate sau, in cazul cel mai simplu, sa-i chem pe antrenori la Buc. si sa arat modul montarii si a lucrului cu aceste aparate.

Sport Sim 101 a fost o reusita romaneasca de conceptie excelenta dar si o nereusita de organizare si asa cum incepeam acest material, inchei cu celebra expresie -  ‘ la Commedia e finita’ [din viitorul vol. 'Amintiri din apa']

Prototipul lui Swim Sim 101, produsul final a fost realizat cu un finisaj fiabil si estetic

Trenajorul Huttel-Martens, ex-DDR, cu doua amortizoare

Treanjorul Huttel-Martens cu un suingur amortizor

Evocarea aparatelor intr-un material aparut in 1987

Rezumatul materialului in limba franceza si engleza, protocolul revistei EFS  permitea asta.