Lectii
de inot (santier)(02)
Repetarea…, ‘mama invatarii’ ….!
Periodizarea si ciclicitatea ei
23.08.2018,
In diferitele lucrari
sau expuneri referitoare la acest subiect Periodizarea este prezentata classic;
cei mai pretiosi incep cu Ciclul Olimpic (4 ani) dar exista si posibilitatea de
a planifica activitatea cu o periodizare pe stagii …, sa zicem ‘pe-o viata
sportiva’ (mai nou, cu explozia de recorduri mondiale la grupa Masters s-ar
putea vorbi, theoretic, de o periodizare de lunga durata (120 de ani, glumesc).
Dar, punctual, ne-am
obisnuit cu periodizarea anuala, adica a unui an calendaristic sportiv ( ma refer astfel si la situatia, mai putin dorita…, ca ‘anul calendaristic sportiv’ sa nu aiba
exact 12 luni ci doar 9 sau 10, evident…, cazuri izolate).
De multe ori, din varii
motive, ceea ce-a fost planificat, s a zicem in luna Sept. pana in August viitor, poate suferi
modificari ( cel mai ades, schimbari de calendar competitional, imbolnaviri, intreruperi nedorite, fortuite
de activitate, probleme de viata, etc.).
Judecand drept, in
asemenea situatii…, periodizarea (anuala sau chiar cea de ciclu olimpic) devine
un act birocratic…, ‘realitatea’ nu mai corespunde cu documentul anticipat ….
In mod normal,
‘tragedia’ se rezolva repede si in fond chair daca am lua-o de la ‘zero’, alta
solutie nu exista (exista o vb. in bazin:”taci si’noata”).
Pentru ca asemenea
situatii chiar exista…, DAR si pentru a ‘simula’ o pregatire ideala, eficienta ( ‘repetarea este mama invatarii’) s-a ajuns la acceptarea
unor forme inedite de Periodizare.
Obligati de calendarul sportiv ( al clubului, al
federatiei, etc.) vom avea deci o periodizare legata de sezon ( de iarna, de vara) dar, de multe ori si acestea pot suferi
modificari neasteptate.
Asa s-a ajuns, de la aceste 2 forme de ‘mezo-ciclu’, la
clasica ‘Etapa’, forma care la multi antrenori devine un fel de ‘secret de serviciu’.
In fond ‘etapa’ ce
inseamna ? Inseamna sigur un numar de 4,5,6 saptamani care ca intr-un furnal,
se ‘coace’ forma sportiva maxima urmarita a fi corespunzatoare OP-urilor (‘obiective de performanta’) stabilite initial.
Asa ca din vorba in
vorba la ajuns la Ciclul saptamanal { care si el ar putea avea 2
jumatati : (L>Mr./J>Sb.), fiecare jumatate avand un numar de cate 5
lectii+un timp diurn de refacere (12>24 ore, total cele 10 lectii
de antrenament/sapt, clasic)}.
Tot ce este scris pana
aici este bine cunoscut de fiecare dintre noi, stim avantajele, dezavantajele
dar mai este ceva – CREATIVITATEA.
Exista antrenori care
nu folosesc acest sablon si deci ei stiu si cred in periodizarea lor. Dar, in
bazin, secretele nu rezista mult si astfel se afla despre ce ‘inovatie’ este
vorba, poate ca unii o copiaza, altii o ignora.
Asemenea situatii am intalnit la regretatii Gicu Dimeca si, mai
ales, la Micky Gothe.;
iata-i, dragii de ei, cu echipa de aur a tarii
noastre in anii de dinaintea ’89, ce frumosi sunt..!01
Fostii sportivi din Baia Mare, stiau,
’pe dinafara’…, ce aveau de inotat, la fiecare antrenament si mai ales la acel
‘1500’ de Vineri. Adevarul este ca baimarenii erau bine pregatiti la capitolul
‘rezistenta’; tot ce li se dadea sa inoate, la antrenament, la concurs, ei erau
capabili s-o faca cu rezultatele asteptate.
Gicu Dimeca, era in stare, ca dupa
terminarea unui antrenament greu, la care unul dintre elevii sai nu reusise sa
se incadreze asa cum ‘dicta bossul’…., ziceam, era in stare sa mai stea 2 ore cu
elevul iar acesta trebuia sa execute programul asa cum era planificat, altfel
decizia era stiuta (pedepse gradate de
la o indemnizatie taiata la
neparticipare la un concurs international, etc.). Cu Dimeca era chiar foarte
greu de lucrat… dar , rezultatele erau intodeauna pe masura sacrificiilor
acelor minunati elevi ai sai. El ar trebui sa fie modelul multora dintre noi ….,
poate ca a ramas ca model si eu nu stiu, scuzele de rigoare.
 |
| Iata salvata o pagina din documentele de planificare a lui Michy Gothe.... |
Lui Michy Gothe si Mircea Hohoiu le
revine cinstea de a fi formulat periodizarea {“2,3,4,1”};
in anii ’80, nici nu trebuia sa fie considerat ‘un secret’… celebra ‘cortina de
fier’ tinea la secret asemenea ‘gaselnite’….02
Prof. Mircea
Hohoiu
Dece spun asta, deoarece, acest gen
de periodizare, facea act de un principiu arhicunosct in sport, mai ales la canotaj
(Victor Mociani, Coca Florescu)…, ei il numeau ‘batatorirea’
cailor de pregatire.
Si iata ca in literatura occidentala,
a aparut de curand, schema grafica care reda exact periodizare lui Gothe,
iat-o:03
Ce trebuie de remarcat:
-
exista un ciclu de 4 saptamani, organizate dupa
principiul cresterii incarcaturilor de pregatire (“2,3,4,1”)…,
-
el se repeta de 6 ori (poate fi
adoptata o repetare mai mica, de 4 saptamani
dar nu recomand una mai mare),
-
in care de fiecare data incarcatura
creste…, pana in preajma competitiei de obiectiv, ultimul ciclu este in scadere
si permite, firesc, ca in mod biologic organismul sa se incarce cu energii care
inainte erau consumate la fiecare antrenament.
Acest mod de pregatire a adus
natatiei noastre primul record mondial de inot; in 1986, la CM Madrid, Tamara
Costache a inotat 50 m liber in 25.38”(… in 1978, aflati in Tabara de
pregatire organizata de Min.Invatamantului la Neptun…, M.Gothe mi-a atras
atentia ‘uita-te bine, fata asta, va realiza un record mondial cum nimeni cu se
asteapta”, ani de munca au trecut si promisiunea a fost indeplinita).04
Tamara
Costache, Maestra Emerita a Sportului
si prima
detinatoare a unui record mondial de inot, cu nume romanesc…
La acest capitol, se merita sa evocam
periodizarea folosita de rusi (rusii sunt foarte deschisi la ceea
ce fac, scriu, povestesc tot ce fac si acest fapt trebuie retinut…).
In 1983, antrenor federal fiind, am
fost ‘pedepsit’ de mai marele meu…, sa
fac o deplasare la rusi, cu o echipa de brasisti (antr. Puiu Mitrofan+), la
‘Baza olimpica de pregatire la
altitudine’/ 2000m, de la Tzahkadzor,
Armenia.
Cum-necum…, m-am imprietenit, cu
antrenorul cel mai titrat al lor, antrenorul proaspatului recordmen mondial la
1500m: Vladimir Salnikov, creditat in anii
‘80, cu un timp senzational - sub 15 minute (deci cu media de sub 60“/100m), iar numele antrenorului, foarte inspirat
- Igor Koshkin (in rusa – ‘koska= pisica’).
Doi
‘inotatori’ celebri: Volodea, care a inotat in anii 1980 de 15 ori sub
60’/100m=1500m liber si Igor, antrenorul
sau, care in grupa pe care o pregatea erau si alti viitori campioni
Tarzan, alias
….Johnny Weismmuller, nascut la Timisoara/Freidorf, a deschis seria acestui ‘
record psihologic’ in 1922, la Alameda/USA cand a inotat pentru prima data in
istoria inotului - 100 m liber in 58,60.
FINA a
acceptat, in ‘compensatie’ cu dispozitivul folosit la startul de sus, proiectul ca si la
intrecerile de inot Spate sa fie folosit acest dispozitiv…. V.Salnikov il testeaza
Foto recente
2018, de la Glaskow, Salnikov si antrenorul principal al echipei ruse
Formula
de periodizare folosita de Koshkin, era/este…, in stricta legatura cu ‘antrenamentul la altitudine’.
Aceasta
forma de pregatire a aparut dupa JO Mexico-City, 1968…, cand din cauza altitudinii
ridicate la care este situata capitala Mexicului (2240m), la multi sportivi,
mai ales la probele de rezistenta, cele cu consum mare de oxygen…, rezultatele au
fost nesatisfacatoare (cel mai elocvent exemplu este al celebrului
Mark Spitz, creditat cu viitoare performante de top… dar care a clacat, tocmai
din cauza ozigenului diminuat din aerul respirat, la urmatoarea olimpiada /Munchen, si-a luat 'revansa' castigand aurii a 7 medalii de aur...., ).
De
atunci, regretatul dr. Ioan Dragan, membru al ‘FINA Medical Committee’ (el a fost gratulat de FINA in doua randuri, prima data cu Colanul de
argint si ulterior cu cel de aur, fiind alaturi de prof. C.Marculescu, Director
Executiv al FINA (!), unii dintre romanii care au facut cinste tarii lor…),
a comunicat importanta reactiilor in efortul la altitudine si astfel au aparut interesul de a rezolva dificultatea iar in diverse colturi a lumii baze de pregatire speciale la peste 2000m (celebra Colorado Spring, USA, este la 2400m).
Prof. Cornel Marculescu, Dir. Executiv al FINA.
Era
normal ca si sovieticii sa aiba baza lor proprie, in Armenia, unde relieful,
clima permitea o asemenea pregatire (chiar si in timpul iernii, rusii se
antrenau in bazin deschis si asta cred ca facea parte dintr-o strategie, a lor,
bine stiuta de multi…).
Formula lui Koshkin
poate fi rezumata astfel:{”de 4 x 10’’}.
Adica
– cu cca. 40 de zile inaintea concursului de Top, de la pregatirea obisnuita se
incepea o perioada de 10 zile de antrenament ‘pe crapate’, la nivelul marii sau
la altitudinea obisnuita fiecarui sportiv; sportivul incepea o perioada de 10
zile acest travalui istovitor(1) dupa care urma alte 10 zile de pregatire la
altitudine(2), de data asta, antrenamentul era
de crutzare, sa-i dam calificativul ‘mediu’ de acomodare la noile conditii date
de altitudine, in a 3-a perioada, urmau alte 10 zile de pregatire la altitudine
cu eforturi mari, pline de uzura si consum mare de oxygen(3); odata incheiate cele 30 de zile de cantonament se
intra in a 4-a perioada de 10 zile in care primele 3-5 zile se petreceau la
altitudine cu verificari inainte de concurs, iar ultimile zile de cobora, sau se deplasa sportivii la
nivelul marii sau al orasului stiut la care altitudinea era evident mai mica…
Ei
bine…, Koshkin a repetat acest {“4x10”} de
nenumarate ori si a ‘batatorit’ caile de
antrenament, el si grupa sa stiau bine ‘lectia’… astfel el a putut constata cu
exactitate ca in primele 48 de ore de la
coborare de la altitudine apare primul val de ‘supracompensare’
care daca era corelat cu proba urmarita aducea satisfactia dorita…, apoi unda
supracompensatiei revenea dupa alte 5 zile (adica intr-un total de 7 zile de la
coborarea la ses, stia ca are sansa a 2 puternice 'supracompensari', aducatoare de medalii de aur...).
Koshkin
a fost foarte interesat de realizarea unui cantonament la noi, la Sinaia, la
hotel Montana (care are o piscina de 25m)…., dorea foarte mult un loc linistit,
fara ‘paparazi’ si departe de stresul dat de celebritate. Am transmis aceasta
intentie celor din conducerea CNEFS-ului…. Dar raspunsul a fost unul politic si
astfel am ratat ocazia de a vedea pe viu activitatea acestor sportivi de mare
valoare.
Mai
adaug, cu titlu de ‘amintire’: in acea perioada am pledat mult sa facem, si
noi, un bazin la Paring (1750m, Baza de sky a Insitutului...); am dat si o solutie ‘trasnet’ – sa aducem cu
helicopterul cateva carcase goale de vagon pe care, bine amenajate se puteau
umple cu apa si asa am fi avut cateva ‘culoare’, acoperite, la altitudine. N-a
fost sa fie…., proiectul nu era din partea unuia ca ‘ei’ (membri cu 'state serioase' in PCR). In schimb…, ‘altii’ au putut imagina asa ceva:
In graficul urmator am incercat sa
pun pe o plansa de orientare metodica…, cum pot fi imaginate si correlate principalele
componente a unui plan general de pregatire (stagiul de inot, varsta
cronologica, intensiattea de lucru vs. grupa de varsta, numarul de repetari
/volumul lor, factorii de risc vs. ‘fortarea’ pregatirii); graficul serveste ca
model de orientare, la modul general, a selectarii mijloacelor, a gradarii lor
in timp si a dozarii a cestora in functie de durata efortului(S) si volumul de
inot ales (M) la fiecare nou nivel de pregatire.
La subsolul graficului sunt plasate, cu denumirile adecvate terminologiei - variantele METODICE, FIZIOLOGICE, BIOCHIMICE
si cele proprii disciplinei noastre:
Forta anaeroba/ efortul maximal pe 50m,
Rezistenta anaeroba/ efortul pe 100m,
Pragul MIXT (anaerob>aerob)/ efort pe 200m,
Forta aeroba/ efort pe 400m si
Rezistenta aeroba / efort - 800, 1500m
Am putea spune ca:
Periodizarea explica maniera de lucru
a unui antrenor, ea poate fi haotica sau nesigura in masura in care
‘instrumentele’ de lucru nu sunt bine cunoscute.
Acest lucru trebuie facut cu buna
stiinta, cu instrumente simple(a) dar si cu ajutorul celor competenti(b)
(staful unui club, al federatiei, medici, psihologi, dieteticieni, etc.).
Periodizam ce? Asa cum se spune intre
soferi…, ”drumul cel mai scurt este drumul cel mai bine cunoscut”, deci
aplicati o formula simpla, repetabila si usor comensurabila….,
success.
In acest sens am realizat un tipizat
de urmarire lunara, biologica care daca era realizat zilnic…’spunea’ multe
despre sportivul solicitat, iata-l:
Cititi 'prospectul' ....
Cred ca ar fi bine sa salvati in calculator aceste tipizate...
In colectia manual metodic, au aparut
lucrari din majoritatea ramurilor sportive (individuale/canotaj, ciclism, inot
sau pe echipe/ fotbal, handbal, rugby); iata o colectie de linkuri care
cuprind, im mare parte, paginile lucrarii destinate inotului:
============================================
0 lucrare demna de a fi
cunoscuta este cea prezentata in continuare. In ea cunoscutul antrenor Dick
Hannula, prezinta sintetic un ciclu pe un sezon in care se fac precizari
punctuale despre multele cerinte ale pregatirii (zone de effort, procentaje,
valoare pauzelor, etc.).
Aceste date nu pot fi
copiate si aplicate sablon unui sportiv, etc. Dar ele pot orienta un antrenor tanar
in aplicarea cu success a numeroaselor date stiintifice, folosite de altii mai
rasariti, in speranta unei eficiente sporite a pregatirii.
>>>>
Iata o alta abordare a
programarii unor exercitii detailate pe zone de effort, colectate din alte
lucrari foarte reusit publicate (grafica, mai ales)
 |
| Gicu Dimeca cu rep. Geo Raetzki, ziarul Sportul |
 |
| "trupa Baia Mare", la inceputurile ei ..... |
 |
| Manechinul pentru inot |
Bibliografie:
Grafica RACE
PACE SWIMMING CLUB,
Swim Smooth –
P.Newsome, A. Young,
Swimming –
N.Newell, D.Cross, P.Cowcher, J. Bernabei
Inot, Manual
metodic – M.Olaru.
