Lectii de inot (03)/ santier
Invatarea propiu-zisa a inotului / sunt ‘scrisele’ unui
instructor de inot care are la activ cca 20 mii de incepatori instruiti (de
multe ori sunt salutat si eu stau si ma gandesc, oare cine o fi ...?)
--------------
Deprinderea, obisnuita de a inota, de
a supravietui in mediul neprielnic vietii, a fost cercetata, apreciata din cele
mai vechi timpuri.
Nu mai este cazul sa enumeram
criteriile care ne fac sa fim receptivi la proiectul de a ‘invata a inota’,
este beneific din toate punctele de vedere (amendamente
vin din partea celor care se ocupa de starea noastra de sanatate, dar si aceela
sunt bine cunoscute), nu mai insisitam.
La ora actuala, exista o multime de
teorii si metode, fiecare cu avantajele sale(vezi linkurile din bibliografie, la care,la unele, am remarcat multe expresii, idei, abordari cunoscute....).
O foarte scurta trecere in revista ne
face sa spunem (istoric) ca urme ale acestei activitati in apa le aveam din
adanca antichitate (in grotele de la Gilf Kebir/Libia sahariana), in civilizatiile
antice (Platon, parintele civilizatiei spartane/care obliga ca inotul sa fie
déjà invatat din frageda prunciei…,iar prin cuvintele sale a ramas celebru in civilizatia noastra : ‘nu
stie sa inoate nici sa citeasca’, in contextul pledoariei pentru
activitatea de alegere a functionarilor ‘cetatii’( ce exemplu poate fi mai
graitor decat faptul ca Mao-Tze-Dun, celebrul dictator care a schimbat soarta
unui milliard de conationali a insistat sa fie fotografiat inotand si citind…
evident – citea Statul partidului sau, cartea avea ‘secera si cionanul’ in mod
evident …)
Inotul are o istorie foarte
atragatoare; editura Sportverlag, Berlin a editat in duplex, doua volume mari numai cu date
strict cronologice despre inot, deci fara a se ocupa de ceea ce am scris eu
pana acum...
Trecand de la ‘stiinta’ inotului sunt
atat de coplesit de date si intamplari, incat nu-mi ramane decat sa abordez
tema din foarte putine exemple GRAITOARE (s-o credeti voi…, glumesc):
In epoca moderna (sec XX) metodica
invatarii inotului s-a axat pe…
a/ regulamentul FINA in care se
descriau problemele intrecerilor sau a organizarii inotului.
b/ actiuni experimentale dedicate
inotului (vezi ‘age group sistem’/USA, Beky Kaufman)
c/ experienta personala (asta pt ca
in fond eu scriu acest material, credibil, sper in ochii dv.)
-------
a/ Regulamentul FINA (anii 1900) a
Indus importanta invatarii Brasului, Craulul desi avea déjà ‘istorie’…, inca nu
preocupa lumea inotatorilor; din aceasta secventa am ramas cu invataminte
importante si chiar cu o constatare certa:”cine incepe sa invate sa inoate
Bras, greu mai invata si alte miscari in apa”.
Asa s-a facut ca in timp sa apara 2 mari
si distinct curente metodice, care au
evoluat si in alte cateva formule ( de ex. specalistii cubanezi(comunisti) in dorinta lor de a sfida
conceptual american de ‘age groups’ au dezvoltat metodica invatarii inotului
incepand cu fluture delfin ! )
Veti spune ca era o ‘metodica politizata’
dar adevarul este ca procedeul delfin este cel mai simplu si usor procedeu de
invatat, in sfera inotului sportiv (deci, ulterior invatarii ‘calcarii apei’…,
atentie domnilor colegi!).
b/ In America, anii 1951, apare o antrenoare
australianca, Bethy Kaufman, care stabilita fiind in California, a inceput sa
organizeze concursuri pe grupe de varsta…., sistemul a evoluat cuprinzand
intreaga tara, apoi, treptat si alte tari pt ca in final sa cucereasca ceva
greu de cucerit – insasi Federatia Internationala de Inot Amator (FINA).
’Age groups sistem’ a generat
milioane de amatori de inot sportiv si a culminat cu’ cel mai tare din
parcare’- Michael Phelps (no commmmmmment!!!).
Asa s-a ajuns la convingerea ca
‘copii minune’ sunt cheia succesului…., DAR, iata ca apar exemple din tari care
nu au baza de masa cuceritoare a americanilor…. si, nu de putine ori, ii intrec
(evoc aici ‘scoala germana’ si ’ scoala ruseasca’/ pe ambele ‘le-am cunoscut’ direct
si personal, chiar foarte, foarte bine !!!).
Acest argument ma ajuta sa spun ca
‘age group sistem’ este bun pt ca aduce o 'masa mare' .., din care 'exceptia' sare
singura… dar nu toate tarile au numarul de bazine asa cum au americanii si deci - ati insusi, fara rezerve, sistemul american (care este un sistem perfect-dar
greu a aplicat…) nu poate rezolva aparitia inotatorilor de Top ci doar a unor
rare exceptii ajutate fie de un talent iesit din comun (vezi Robert Glinta, la
noi) fie de ‘pastilele’ raufacatoare (flagel fatza de care eu am luptat mereu
si am fost ‘urat’ tot asa ...).
c/
Exeprienta personala. Aici am doua abordari – una profesionala… alta o
‘coincidenta’.
Cand am devenit inotator de lot
national (1954)…, am remarcat ca, la lot, exista perioade cand noi, niste ‘profesionisti
ratati’ in fond…., ‘somam’ si deci multi au raspuns usor invitatiei celor de la Centru de
initiere de la Strandul Tineretului, de
a invata copii sa inoate.
Ceilalti antrenori cu state vechi….,
predau Brasul (normal), eu fiind un craulist+delfinist ( in 1954, Nov., la
Rostock inotasem norma terhnica de Maestru al sportului -100m delfin- 1.06.1, a
5-a performanta mondiala a momentului) mi-a fost mai usor sa-I invat Craulul.
De fapt, am avut un bun exemplu in
prestatile unui antrenor ‘rfg’-ist, care se incapatinase sa vina in Romania, ad-hoc, o tara eminamente comunista; i-am
uitat numele, dar nu i-am uitat metodele (una era de ordin primordial, se numea ‘foamea’ si el o
folosea perfect pentru acele vremuri cand eminamente se murea de foame – el aducea
tot ce putea strange de pe mesele altor musafiri si ni le aducea noua, celor
care lucram cu el; rasplata antrenamentelor cu acel neamtz, era 2-3 perechi de
biscuiti cu un rahat la mijloc/ asa am ajuns ca aceste ‘motivatii’ sa ramana in
conduit mea de antrenor de mai tarziu, copiilor le plac dulciurile, mai ales
dupa antrenament).
Dar daca ca instructor eram ‘ok’…, pe
zi ce trecea, simteam ca cei care ii
invatam craul…, nu puteau invata bras si deci, pentru mine erau ca niste ‘caini
schiopi’…., glumesc.
Apoi, studiile la ICF m-au adus in postura
de ‘cobai harsit’, profesorii faceau apologia sportului de performanta…., dar
ei nu apreciau ca eram cativa, fosti sportivi de performanta, care proveneam
din ceea ce pentru ei eram ‘strict pedagogic’ era ‘material theoretic, de
studiu…
Ca student am deslusit ce inseamna a
fi ‘teoretician’ si ‘practician’ iar ‘lovitura de spada care despica apele in
doua’….., a fost o banala plimbare spre sediul institutului, pe Uranus, in grup cu colegii, in jurul unuia
dintre apreciatii nostri prof. Aurel Predescu….
El, a avut curajul, nebunesc in acele
timpuri, sa critice ‘sistemul comunistoido-sportiv’ (expresia sa preferata era ’
calca omul in picioare’/vezi GMA, Daciade, etc.) spre deosebire de sistemul
‘Gimnasticii suedeze’, un sistem analitic, care prelucra si eleva fiecare
miscare, fiecare muschi si fiecare intelegere, fiecare posibilitate a unei
personae, etc.
Comenatariul profesorului meu (pe care sper sa-l stiu inca in
viata, sunt si alti dragi profesori ca el, inca printre noi, ii voi evoca, nu-i
voi uita…), spuneam, ca spusele lui m-au alertat si am inceput sa
analizez critic tot ce auzeam prin salile de curs. Important era ‘nu sa modelez 'massa’ ci ‘individul’, personalitatea sa, inglobat intr-un sistem perfect educat’.
Stiu ca am fost un student reusit,
printre ‘victoriile’ mele a fost un 10(zece) la cea mai grea materie a primilor
2 ani (la CFM/Cultura Fizica Medicala); am transformat biletul de examen in
aliniat de curs al regretatului prof. dr. Adrian Ionescu: ‘deficienele de
atitudine’ au fost commentate nu ca la alte activitati sportive ci la inot prin
dezvoltarea subiectului ‘cifoza de atitudine a inotatorului’( se stie ca daca inotul este
practicat fara a folosi mijloace compensatorii, el, inotul cel mai apreciat dintre disciplinele sportive…,
poate deveni o frana in dezvoltarea fizica armonioasa a oragnismului, atentie
colegi !); mai am 2 ‘victorii’ cu 10(zece)/ de fapt singurii de zece din 120 de colegi….…, la ex. de Psy./Epuran
si cel de Materialism dialectic/ Georgescu…, la ambele, acum pot sa spun, am presimtit
ca examenul il voi lua cu nota cea mai mare…,
dece, deoarece ambii profesorii, la preziua examenului, la consultatia obisnuita,
mi-au cerut notitele cu care imi argumentam intrebarile… Am terminat cu 9.20%
si nu am fost oprit asistent ( nu eram membru…) dar am fost repartizat la Centrul de Cercetari, la CSS Vitorul, eram catranit de frustrare si dornic ‘sa le arat
eu’….
Acum vine randul ‘invatarii
inotului’, a celui sportiv, nu a celui ocazional, de distractie sau
supravietuire, ci a ceva care are nevoie de rigurozitate , precizie si
eficienta.
Sincer sa fiu, debutul a fost cum se
poate mai prost – nu avem loc in bazinul Floresca; la ora 8 bazinul era plin si
eu, cu chiu cu vai, primisem un loc/culuar de 3 ori pe saptamana impreuna cu
Bubi Enaceanu, un foarte laudat antrenor dar in fond un practician….; eram in
disputa permanenta pana cand, intr-o zi norocoasa mie, am observant ca dupa ora
de polo (11.00), bazinul intra intr-o ‘silentio stampa’ de necrezut.
Am
schimbat, pe ‘shest’, programul grupei (copii mergeau la cursuri dupa-amiaza…) si am inceput sa lucrez; nu
puteam inota pe lungime ca nu aveam culoare iar valurile stricau orice
incercare de a inota corect+timpul nu-mi permitea sa intind acele culoare; asa ca am adoptat ‘latimea’ bazinului, care s-a
dovedit perfecta pentru experienta incepatorilor mei.
Cum/ ne-cum, dupa 3-4 luni copii mei
ii intreceau, mai ales pe cei a lui Bubi…, dar si multi altii din Buc.
Situatia
nu atrecut neobservata iar ‘federatia’ a hotarat, experimental, ca metoda mea
sa fie folosita de toti copii din Buc., urmand ca lectiile sa fie conduse de
subsemnatu’ (antrenor coordonator…)
iar ceilalti antrenori sa devina spectatori ( o asemenea jicnire nu a fost tolerata si cred ca aveau
dreptate…, dar nu eu hotarasem asta ci
‘onor federatia’)
Lectile se desfasurau nu cu cei 20 de
copii ai grupei mele ci cu 150 de copii din tot Bucurestiul, bazinul a fost
dotat cu microfon si difuzoare iar antrenamentele, evident, erau pe latimea
bazinului…, tribunele pline cu observatori, eu eram ce nu credeam ca voi fi vreo data – ‘bosul
suprem’ …, doar ca dupa cca 6 luni …, ‘cineva’ si-a adus aminte…, ‘are tata avocat’, ‘ca nu-i membru de partid’…
si asa totul sa topit asa cum se topeste orice ghiata, orice pojghita de
ghiata.
Norocul, totus mi-a suras, trebuia ca
noi romanii sa prezentam un referat la o consfatuire international si ‘beleaua’ a cazul pe capul meu, a lui Cristy
Vladutza si dr. Kathy Orosz.
Vrand-nevrand referatul a capata un nume,’ metoda concomitenta’ si si-a
primit ‘aplauzele’ asteptate… dar cei corecti au apreciat momentul si au
publicat oficial existenta unei noi metode, etc.(vezi Cursul de natatie, ICF,1967...,azi am remarcat, la cativa autori, ca metoda 'nu exista' si am inceput sa stiu dece/ no comment).
Inchei – totul ar fi fost OK daca ‘iscuseala’
colegilor nu le-ar fi jucat festa – au aplicat 'metoda concomitenta' (acea ‘harmalaie ‘ de exercitii din
tehnica celor 4 procedee..) nu pe latimea bazinului ci pe lungimea sa !
Ciudat, copii supusi unui asemenea efort,
dadeau semne de adaptare evidenta, performantele se inscriau in planificarile
de perspectiva, se intrezareau viitorii campioni olimpici…., pana cand…, pana
cand copii ajungeau sa adoarma in timpul concursurilor de obositi ce erau, pana
cand copii renuntau la inot, la marea performanta.
Atunci am luat atitudine, Am
condamnat sistemul rau aparut DAR, ‘boala’ era déjà instalata…; copii minune
erau ‘totul’, cine-i avea era ‘cel mai tare din parcare’ si ca sa-i aiba se
faceau cele mai mari rabaturi de la intelegerea biologica a efortului vs. varsta biologica a sportivilor, etc.
Asa s-a facut ca noi a sa angrenam, perpetuu, in
gol, mii de copii spre ‘marea performanta americana’ dar din ei sa apara, rar,
cate 1-2 mai proeminenti… restul, ii gasim acum in concursurile de ‘master’,
concursuri pline de amintiri, competitii destinate fostelor glorii care acum mai ‘zgaraie’
apa bazinelor in zadar…, imi cer scuze pentru tonul meu melo-dramatic…, dar
asta-I adevarul.
Recitind ce-am scris, am senzatia ca
am scris pe degeaba…
In fond, interesul era sa vorbesc
despre cum invata un copil sau un adult, nestiitor…, sa inoate.
DECI:
Indifferent de cine este vorba
(copil/ adult) retineti 3 mari cerinte: candidatul trebuie sa aibe capacitatea de a rabda un fata
unui presentiment, al fricii atat de omenesti (A), compensat de curiozitate,
care si ea este tot specifica omului (B)…., evident cu dorinta de a invata sa
inoate/ acum se exclude orice formulare la ‘a forta’ pe cineva sa faca ‘ceva’(C).
Cine nu se incadreaza, cat de cat, in aceste
cerinte ori nu va invata vreodata sa inoate…, ori va invata asa cum ‘surdul
stie sa cante la vioara’, adica, gresit si la intamplare, fara perspective.
Daca cel care este instructor
(ocazional/profesionist) stie sa creeze aceste premise, va reusi. Cum?
Punctual, iata cum (atentie -
conditia este ca instructorul sa stea pe uscat !!!):
1/ ‘incalzeste’ bine fizicul si
phsysicul candidatului (ai
nevoie de talent pedagogic),
2/ apropie-l de marginea bazinului,
de apa (e nevoie de tact, de
comenzi simple, clare si decisive),
3./ din asezat pe margine, avand
piciaorele in apa…, miscari simple de bataie a apei (trebuie sa fii evident foarte aproape de elev, sa nu-I
fie deloc teama),
4. din pozitia ‘asezat’ intoarce-l in
‘culcat’, avand picioarele in apa si trunchiul afara, bratele bine intinse, sprijinul
este oferit de abdomen si marginea bazinului (stai aprope de el sau de ‘ei’ ca este bine sa existe mai
multi executanti odata, - sintetic exprimat, formula 'magica' a reusitei ar putea suna astfel: lucru in grup, program unitar, cu actiuni de individualizare …)
5/ ajuta fizic, direct ca executantul
sa intre in apa, in sprijin cu palmele de marginea bazinului iar talpile aflate
in apa sunt sprijite de perete avand genunchii flectati, capul, umerii sunt la
suprafata… (asigura-te ca
aceasta noau postura nu este perceputa negativ, in panica…).
6/ solicita ca executantul sa se
deplaseze (stanga/deapta) in sprijin avand usurinta de asi misca rand pe rand
membrele (fii destul de
aproape de cel care executa aceasta deplasare, indeamna-l sa priveasca apa, sa
fie ‘priten’ cu ea…; daca este un grup faceti observatii care sa se refere la
particularitatile fiecarui executant, fa observatii spirituale, chiar comice),
7/ solicita ca executantul sa incerce
asi scufunda capul sub apa, avand sprijinul la palme iar picioarele fie
sprijine pe perete dar mai bine cu ele lasate sa atarne relaxat in apa,
sprijiul ramand doar la palme (‘plutirea
verticala in sprijin’), solicita relaxare la intreg corpul si acum intervine prima forma a rabdarii /rabdarea de a
sta scufundat timp de cateva secunde (trebuie sa-l asisti, fie tinand degetele tael pe palmele lui, fie
de a-I vorbi incurajator, etc.)
8/ fa acest exercitiu si in deplasare
cu sprijin in palmele pe marginea bazinului, dar cu scufundari ale corpului
(stranga/ dreapta), obisnuieste-l sa sufle aerul in timpul acestor scufundari.
9/ repeta scufundarea corpului, corpul
in sprijin cu palmele de marginea bazinului SI (fara sa-l fi anuntat)
sugereaza-I sa ridice sprijiul palmelor avand asistenta degetelor tale ( este prima forma a curiozitarii, care
o poate manifesta avand asistenta ta); repetari multiple.
10/scufundari cat mai adanci, fara a
uza de sprijin dar mentinund plutirea vertical; efectul de plutire se va
manifesta repetat, daca este mentinuta pozitia perfect intinsa, daca exista
sentimental rabdaruu si daca are curiozitaet de a simti ca al sau corp tinde a
se ridica spre surpafata.
(vezi "DESPRE INOT', M.Olaru, ed SSE,2007 - Cap. Invatarea a inotului....)
Iată,
orientativ, un posibil test de -
EVALUARE A DEPRINDERII DE A ÎNOTA
{ Observaţi şi notaţi (+ / -- }:
1/ Nivelul execuţiilor
pe uscat: /____/
2/ Are bună orientare
în spaţiu: /____/
3/ Are echilibru ‘stând
în colac’: /____/
4/ Stă întins’ în
colac: /____/
5/ Stă ‘relaxat’ / ‘încordat’
: /____/
6/ Se ‘agaţă’ de tot
ce poate ..: /____/
7/ Poate folosi
‘pluta’: /____/
8/ Se lasă ‘remorcat’
relaxat: /____/
9/ Poate schiţa mişcările
cu picioarele
fără a fi deosebit de
încordat: /____/
10/ Acceptă să stea
cu ‘bărbia’ aproape
de suprafaţa apei,
colacului: /____/
11/ Acceptă să renunţe
uşor la folosirea
colacului,
monitorului: /____/
12/ Consimnte să sară
în apă: /____/
* cu ajutorul
monitorului - /____/
* singur şi apoi
ajutat: /____/
* fără ajutor, se
ţine de margine: /____/
13/ Bagă capul sub
apă: /____/
14/ ‘Suflă’,
bolboroseşte apa: /____/
15/ Renunţă la
sprijin>margine: /____/
16/ Are răbdare să
plutească: /____/
17/ Pluteşte în poziţie
corectă: /____/
18/Are mişcări bune de
picioare: /____/
19/ Are mişcări bune de
braţe: /____/
20/‘Calcă’ apa + respiraţie: /____/
-------------------------------
Eu asa procedez cu incepatorii sa
inceapa invatarea primelor taine ale inotului…, ce urmeaza apoi, este tehnica
si repetare a unor exercitii cu continut sportiv. "O alta mancare de peste..."
*** Azi am cautat pe Google, postari
cu aceasta tema…., un singur autor a avut bibliografie si a mentionat o carte
de-a mea…., restul, in parte foloseau cam aceleasi informatii date acum si de
mine, imi pare bine ca ele au intrat in ‘lexicul inotului’ de biblioteca… dar
sa stiti ca inaintea lor, a tuturora, eu am fost, regret ‘modestia’, tot eu
care le-am oferit material de meditare….(unii autori au data nasterii egala cu
data publicarii lucrarilor mele, comic nu ??/!!!)
Bibliografie selectata azi 6 Oct.
2018….:
r.alexandru53@yahoo.com
Stimati colegi si eventual 'rasfoitori' a materialelor mele..., vedeti daca nu s-au 'ratacit' prin lucrarile de mai sus, cate ceva din materialele postate de mine; nu am instituit solutia 'copy-right'..., mai puteti copia, unii direct..., altii mai cu 'maiestrie', nu pot sa ma supar.... dar macar adaugati la bibliografie 'sursa', asa cum am facut eu la fiecare preluare din alti autori .... ar mai fi si altele de zis dar ma opresc - 'no comment'.
 |
| Prototipul lui SPORT SIM 101/ ing. C,Obreja, M.Olaru, 1983 |
 |
| Podiumul olimpic cu 2 romance pe primele locuri:Mocanu+Maracineanu |
Prof. dr. Honoris cauza a Univ. din targoviste Adrian Dragnea, in Turcia, la Univ, Ciukurova din Adana cu prilejul traducerii cartii sale in limba turca de catre Ana maria olaru, fosta sa studenta.
 |
| M.Olaru, C.Marculescu, F.Ciupagea+, la Cursul de schi, Paring 1961 |
 |
| Agapa de 30 de ani..... |
 |
| Posterele editate la JO Seul 1988, de FINA in colab. cu Canada Swim-Natation , fiindu-mi acordat dreptul de copy-right de catre dl. J. Fifanny de la Canada Swim. ... |
initiatoare sistemului 'age groups', bety Kaufman
 |
| Ghilf Kebir, expeditie recenta, anii '80 |
 |
| "Priza la baza nasului', te scapa de un carcel nedorit |
..... sunt doar o mica parte din grafica lucrarilor mele, unele publicate inainte ca unii dintre autori sa se fi nascut......., despre texte si material didactic, orientativ.... nu mai spun nimic....
========================================================================================
Mircea Olaru, la 83 de ani, azi 06.10.2018
