Azi, am dat la intamplare pe TV DIGI Film si am vizionat thrilerul 'Omul din Panama'.Un film acceptabil dar pentru mine oarecum deosebit: in zilele acelui Decembrie '89 in Panama a avut loc tot o 'revolutie' iar dictatorul Noriega a fost alungat; atmosfera creata de regizor semana cu cea din tara noastra dar cu accentele latino-americane cuvenite, in rest aceias mizerie si aceias autocratie internationala.
O replica mi-a atras atentia, ea ma face sa scriu acum, personajul tipic de colaborationist cu dictatorul ii spune unui 'alias James Bond' :doar stii in ce tara traim, este firesc ca orice fapta buna sa fie 'pedepsita'.....; socat de remarca asta plina de contrast alb/negru..., m-am gandit la noi, azi, la viata ce-o traim .......
Prin logica unei exprimari inverse nu s-ar cuveni ca putem accepta, ca intr-o oglinda a imoralitatii: "doar stii in ce tara traim, este firesc ca orice fapta rea sa nu fie pedepsita !!"
Pai nu-i asa ?
Toti marii ticalosi ai vremilor au cam scapat de pedepse... in schimb, zilnic, aleator, cei care incearca sa faca o fapta buna... sunt pedepsiti intr-un fel sau altul, la propriu sau la figurat.
Oare ce poate sa insemne asta -
Evolutie sau Involutie sociala ....???
2004-08-18
Dinastia sufletelor triste
Cer răsfrânt în ochii lui Iisus
Timpul cu secunde anarhiste
Minus şi cu minus, egal plus
Ipistaţi tronând ca voievozii
Cărturari cu capetele-n jos
Întâlniri secrete cu irozii
Adevărul cârpăcit şi ros
Graniţa cu tandri grăniceri
Speţa sapiens sau omul-pată
Miss Alice rescrisă de-aliceri
Oameni simpli, zilnic traşi pe roată
Limbuţia ca un rang de seamă
Devalorizări cam nefireşti
Ipohondri puşi în stal să geamă
Zaţuri şi zeţari căzuţi în ceşti
Dricul renovat şi fără cal
Cârciumi sughiţând de derbedei
Iarna internată în spital
Viaţa socotită în mardei
Moartea-mpodobită-n hetairă
Trist omagiu pentru Fraţii Grimm
Termene de plată ce expiră
Substantivul-Anton, ca antonim
Preceptori de muzici cuvioase
Beţivani cuprinşi de eleganţă
Frigul cu chiliile în oase
Drumul spintecat de ambulanţă
Aer spânzurat de cianură
Prunci predestinaţi mistificării
Gunoieri făcând avocatură
Şi-nţeleşi la toaleta gării
Dependinţe pentru foşti argaţi
Hotărând ce este şi ce nu e
Teatrul împănat de acrobaţi
Respirând văzduhul plin de cuie
Pesimişti cuprinşi de frenezie
Av-to-bu-se urinând pe gard
Fabricanţi de infra-poezie
Publicaţii înotând în fard
Dorobanţi visând redute vechi
Curve afişate drept embleme
Panică fudulă de urechi
Matematici fără de probleme
Traficanţi de droguri pentru proşti
Marinari cuprinşi de dor de apă
Pui persecutându-se sub cloşti
Cizme cu fermoare care crapă
Lesbiene în divorţ secret
Câmp însămânţat cu paparude
Fiicele trimise la balet
Să se facă mari şi să asude
Vânzători cu titlu de bancheri
Creditaţi la banca insolenţei
Zilele de mâine, ca şi ieri
Foamete în cornul abundenţei
Lampa-nobilată drept dinam
Urne locuite de stafii
O balanţă de un centigram
Măsurând grăunţa din câmpii
Externaţi trişaţi şi suferinzi
Crosul pe genunche şi pe coate
Riscul de a fi ce te pretinzi
Cerul, ca un doliu, peste sate
Pandişpan făcut la repezeală
Catindaţi şi prostofili sadea
Mâinile ce reciproc se spală
Orbul care, cică, ar vedea
Hefaist reproiectând femeia
Lada cu orori a Sfintei Vineri
Focuri ce-şi înghit în sec scânteia
Tinerii bătrâni, bătrânii tineri
Litera pitită-n diamant
Leneşii cuvântului cuminte
Babele visând la vreun amant
Carii în măselele de minte
Pofticioşi ajunşi la ramazan
Sfântul Petru – tractorist erou
Raţa ce se crede-aeroplan
Fetusul întors subit în ou
Obsedaţi pe post de eunuci
Cântece-n acord de liru-liru
Etica cu damf de politruci
Răspândirea ciorbelor cu ştiru
Chitarişti mitraliind refrene
Spărgători de nuci cotaţi ca hoţi
Paşa din Vidin fără izmene
Şi madam Zozo fără chiloţi
Splendide surpări de conştiinţă
Buba rea ca boală de onoare
Ignoranţi scuipând peste ştiinţă
Marea sictirită de vapoare
Mori cu combustibil biologic
Păsări reîntoarse în cenuşă
Papa cugetând neteologic
Lezelevi în gaj la vre-o mătuşă
Miere renegată de albine
Toleranţă pentru canceroşi
Dincolo de rău, ca şi de bine
Ministranţi pedanţi şi furioşi
Incultura pusă drept stindard
Legi votate-n cârd, pentru abuz
Oameni care plâng şi care ard
Invalizi plecaţi spre Santa-Cruz
Decoraţi cu lanţul slăbiciunii
Hoţii povestind despre nobleţe
Râsul interzis de către unii
Talerul cu foarte multe feţe
Ingineri de poduri detaşaţi
Pe imaş, ca cioplitori în piatră
Repetenţi perpetuu promovaţi
Câinii care muşcă, deşi latră
Partizani ai formelor abjecte
Orbi şi surzi din proprie voinţă
Şefi de tribunale şi de secte
Înşelând cu multă iscusinţă
Acceptare fără de obiecţii
Roaba sentimentelor terestre
Imbecili ce dau întruna lecţii
Veşnicul arghezian „maestre”
Şpiţerii bolnave de ciroză
Asistenţi zeloşi pe post de ciocli
Creiere căzute în nevroză
Gineri în dispute vii cu socrii
Popi dispuşi oricând la împăcare
Anticariate fără cărţi
Cardiaci ucişi de ascensoare
Haine neschimbate de anţărţi
Descendenţi cu pete pe obraz
Romantisme scoase la vânzare
Circul premiat şi fără haz
Mâna cea cu cinci arătătoare
Cete de lachei, sătui de bine
Dumnezeu – şcoler la internat
Cerberi dietetici prin destine
Una spus şi, altceva, fumat
Cozoroc emblemă pentru minte
Ciorile plângând pe arătură
Bunul simţ lichea şi repetinte
Noi descoperiri în fizcultură !
Dragoste gustată pe furate
Un mileniu tragic în răscruce
Taţi şi mame care duc în spate
Mult mai mult decât se poate duce
Trădători de sentimente pure
Colăcei cu mac de sărbători
Ursul – şef pe mierea din pădure
Vulpea – înfierând pe trădători
Teorie ieftină de bâlci
Draperii pentru petreceri nude
Lozincarzi asfixiaţi de gâlci
Teiul obligat să facă dude
Şuetişti afabili şi imberbi
Anticii şi demodaţii greci
Vânători degeaba şi de cerbi
Preistoria – prezentul ce-l petreci
Cetăţeanul simplu şi cuminte
Agresat de statul infractor
Care minte, minte, minte, minte
Care fură, fură, fură, domnilor!
Viaţă de saloane, princiară
Pentru toţi bandiţii ajunşi ţari
Garda cea etern financiară
Ce te scurmă-n fund de crăiţari
Conţopism ajuns la apogeu
Demonstraţii transformate-n bal
Alţi injuri şi-un altul, Galileu
Şi-un alt ’E pour si muove’ social
Vânt amăgitor de libertate
Noi prinţipuri predicate-n strană
Potcovari aleşi şi, peste toate :
Rânjitoarea bestie umană!
Cer răsfrânt în ochii lui Iisus
Timpul cu secunde anarhiste
Minus şi cu minus, egal plus
Ipistaţi tronând ca voievozii
Cărturari cu capetele-n jos
Întâlniri secrete cu irozii
Adevărul cârpăcit şi ros
Graniţa cu tandri grăniceri
Speţa sapiens sau omul-pată
Miss Alice rescrisă de-aliceri
Oameni simpli, zilnic traşi pe roată
Limbuţia ca un rang de seamă
Devalorizări cam nefireşti
Ipohondri puşi în stal să geamă
Zaţuri şi zeţari căzuţi în ceşti
Dricul renovat şi fără cal
Cârciumi sughiţând de derbedei
Iarna internată în spital
Viaţa socotită în mardei
Moartea-mpodobită-n hetairă
Trist omagiu pentru Fraţii Grimm
Termene de plată ce expiră
Substantivul-Anton, ca antonim
Preceptori de muzici cuvioase
Beţivani cuprinşi de eleganţă
Frigul cu chiliile în oase
Drumul spintecat de ambulanţă
Aer spânzurat de cianură
Prunci predestinaţi mistificării
Gunoieri făcând avocatură
Şi-nţeleşi la toaleta gării
Dependinţe pentru foşti argaţi
Hotărând ce este şi ce nu e
Teatrul împănat de acrobaţi
Respirând văzduhul plin de cuie
Pesimişti cuprinşi de frenezie
Av-to-bu-se urinând pe gard
Fabricanţi de infra-poezie
Publicaţii înotând în fard
Dorobanţi visând redute vechi
Curve afişate drept embleme
Panică fudulă de urechi
Matematici fără de probleme
Traficanţi de droguri pentru proşti
Marinari cuprinşi de dor de apă
Pui persecutându-se sub cloşti
Cizme cu fermoare care crapă
Lesbiene în divorţ secret
Câmp însămânţat cu paparude
Fiicele trimise la balet
Să se facă mari şi să asude
Vânzători cu titlu de bancheri
Creditaţi la banca insolenţei
Zilele de mâine, ca şi ieri
Foamete în cornul abundenţei
Lampa-nobilată drept dinam
Urne locuite de stafii
O balanţă de un centigram
Măsurând grăunţa din câmpii
Externaţi trişaţi şi suferinzi
Crosul pe genunche şi pe coate
Riscul de a fi ce te pretinzi
Cerul, ca un doliu, peste sate
Pandişpan făcut la repezeală
Catindaţi şi prostofili sadea
Mâinile ce reciproc se spală
Orbul care, cică, ar vedea
Hefaist reproiectând femeia
Lada cu orori a Sfintei Vineri
Focuri ce-şi înghit în sec scânteia
Tinerii bătrâni, bătrânii tineri
Litera pitită-n diamant
Leneşii cuvântului cuminte
Babele visând la vreun amant
Carii în măselele de minte
Pofticioşi ajunşi la ramazan
Sfântul Petru – tractorist erou
Raţa ce se crede-aeroplan
Fetusul întors subit în ou
Obsedaţi pe post de eunuci
Cântece-n acord de liru-liru
Etica cu damf de politruci
Răspândirea ciorbelor cu ştiru
Chitarişti mitraliind refrene
Spărgători de nuci cotaţi ca hoţi
Paşa din Vidin fără izmene
Şi madam Zozo fără chiloţi
Splendide surpări de conştiinţă
Buba rea ca boală de onoare
Ignoranţi scuipând peste ştiinţă
Marea sictirită de vapoare
Mori cu combustibil biologic
Păsări reîntoarse în cenuşă
Papa cugetând neteologic
Lezelevi în gaj la vre-o mătuşă
Miere renegată de albine
Toleranţă pentru canceroşi
Dincolo de rău, ca şi de bine
Ministranţi pedanţi şi furioşi
Incultura pusă drept stindard
Legi votate-n cârd, pentru abuz
Oameni care plâng şi care ard
Invalizi plecaţi spre Santa-Cruz
Decoraţi cu lanţul slăbiciunii
Hoţii povestind despre nobleţe
Râsul interzis de către unii
Talerul cu foarte multe feţe
Ingineri de poduri detaşaţi
Pe imaş, ca cioplitori în piatră
Repetenţi perpetuu promovaţi
Câinii care muşcă, deşi latră
Partizani ai formelor abjecte
Orbi şi surzi din proprie voinţă
Şefi de tribunale şi de secte
Înşelând cu multă iscusinţă
Acceptare fără de obiecţii
Roaba sentimentelor terestre
Imbecili ce dau întruna lecţii
Veşnicul arghezian „maestre”
Şpiţerii bolnave de ciroză
Asistenţi zeloşi pe post de ciocli
Creiere căzute în nevroză
Gineri în dispute vii cu socrii
Popi dispuşi oricând la împăcare
Anticariate fără cărţi
Cardiaci ucişi de ascensoare
Haine neschimbate de anţărţi
Descendenţi cu pete pe obraz
Romantisme scoase la vânzare
Circul premiat şi fără haz
Mâna cea cu cinci arătătoare
Cete de lachei, sătui de bine
Dumnezeu – şcoler la internat
Cerberi dietetici prin destine
Una spus şi, altceva, fumat
Cozoroc emblemă pentru minte
Ciorile plângând pe arătură
Bunul simţ lichea şi repetinte
Noi descoperiri în fizcultură !
Dragoste gustată pe furate
Un mileniu tragic în răscruce
Taţi şi mame care duc în spate
Mult mai mult decât se poate duce
Trădători de sentimente pure
Colăcei cu mac de sărbători
Ursul – şef pe mierea din pădure
Vulpea – înfierând pe trădători
Teorie ieftină de bâlci
Draperii pentru petreceri nude
Lozincarzi asfixiaţi de gâlci
Teiul obligat să facă dude
Şuetişti afabili şi imberbi
Anticii şi demodaţii greci
Vânători degeaba şi de cerbi
Preistoria – prezentul ce-l petreci
Cetăţeanul simplu şi cuminte
Agresat de statul infractor
Care minte, minte, minte, minte
Care fură, fură, fură, domnilor!
Viaţă de saloane, princiară
Pentru toţi bandiţii ajunşi ţari
Garda cea etern financiară
Ce te scurmă-n fund de crăiţari
Conţopism ajuns la apogeu
Demonstraţii transformate-n bal
Alţi injuri şi-un altul, Galileu
Şi-un alt ’E pour si muove’ social
Vânt amăgitor de libertate
Noi prinţipuri predicate-n strană
Potcovari aleşi şi, peste toate :
Rânjitoarea bestie umană!
No comments:
Post a Comment