Amintiri ....

060 / regret dar grafica multa imi cere sa dau 'copy-paste' foarte mult folosind 'paynt'-ul si nu mai am rabdare, recunosc...

colectia 'Manual' - INOT / 1982

Duminică, 04 Octombrie 2009 14:37 Mircea Olaru

Am rasfoit, cu 'ceva' nostalgie, lucrarea semnata de mine (vezi in continuare ...) si publicata de Editura Sport-Turism, in 1982; am avut ca redactor pe D.na Prof. Emilia Ivan  fosta gimnasta / 'generatia Elena Leustean' si redactoare a multor alte lucrari, din majoritatea disciplinelor sportive; tehnoredactor nu era altul decat actualul magnat de presa Mihail Carciog, care s-a straduit mult sa-mi puna in pagina grafica mea (grafica facuta fara calculator si alte avantaje din zilele noastre...); coperta... va imaginati ca era cea din prima pagina cu cercurile olimpice transferate inotului...., dar din motive de economie la culoare s-a optat pentru doar 3 cercuri in alb+negru astfel a conceput gandul meu Dl. Constantin Gulutza: grafica a fost conturata dupa vorbele si ideile mele+modelele preferate (Ana Maria Olaru si Dana Ivan... colege in grupa de avansati) de un fost elev, ajuns la portile consacrarii - Ionut Setran, ce provine dintr-o familie bine cunoscuta in lumea artelor grafice; Ionut este acum, va vine sa credeti, angajat al firmei centrale FIAT, responsabil cu proiectare caroseriilor viitoarelor masini cu care circulam noi si chiar a unor mono-posturi, cu care circula 'altii'... Lucrarea a avut invitati de seama> Dr. Octavian Belea, Dr. Ioan Dragan, dr, Kathy 0rosz, Psy. Maria Serban, Cercet, Cornel Radut, prof. Mihai Cerchez, ing. Naum Dan, ocazie pentru a le multumi inca odata pentru ajutorul dat.

Cartea este scrisa intr-o perioada cand eu, proaspat abs. ICF,  ma luptam cu obiceiurile vechi din inotul nostru, obiceiuri care mie mi se pareau 'antice, vechi si dedemult'...., sa tot fie cam zece ani de munca la masina de scris mecanica, de multe nopti in care sotia dormea in sunetul clapelor batute cu neindemanare iar fiica-mea striga...'mi-e somn, vreaua sa dorm si eu...'

Lucrarea, in afara de faptul ca este 'a mea', mie  imi pare bine s-o mai rasfoiesc deoarece o serie de idei, de comentarii, le-am regasit, peste ani, la alti autori de prestigiu, care, independent de ceace scriam eu, ei, isi etalau, cu autentica autoritate, cunostiintele.

Deci, nu am scris cartea copiind pe 'cineva' / se spune 'plagiat'..., ci eventual luand, din mers, unele idei consemnate in bibliografie; lucrarea am dedicat-o, nu cum se obisnuieste 'sotiei' sau 'profesorului'  - ci colegilor mei pe care i-am evocat in debutul ei.

 Lucrarea INOT este parte a colectiei MANUAL la fosta Ed. Sport-Turism; ca aceasta lucrare s-a mai tiparit inca multe altele respectiv alte discipline sportive (jocurile, sp.individuale etc.)

Coperta era aceiasi la toate lucrarile cu posibilitatea de a 'personaliza' cat de cat subiectul respectiv. la INOT am propus stilizarea cercurilor olimpice... dar din motive legate de 'culoare' in  grafie s-a optat pentru cele deja existente (negru, alb, blue ..)

 Tirajul de 3.000 de exemplare a fost suficient, dupa putin timp nu mai am gasit niciun manual in librarii, aveam nevoie de inca cateva pentru a le oferi colegilor mei.

  

 Copertile interioare arata 'cine' a comis 'crima'....

     

 Pentru a convinge cititorii de importanta practicarii inotului, am pornit-o de la zero; termenul 'necesiatte' era la moda in limbajul acelor ani cand inotul inca nu avea asa bune rezultate ca azi....

 Hieroglifa egipteana care desemna termenul, activitatea 'inot' era o reprezentare foarte sugestiva ds. ceeace se 'petrecea' in apa acelor vremuri.....

         Inventivitatea germana se remarca puternic si in domeniul invatarii inotului(sec. XVIII)

o incercare timida de a indica 'personalitatile' care ar trebui sa fie langa sportiv

  

In acea perioada inotul 'maraton', 'masters','polo fete' nu erau inglobate la FINA

   

 Estimarea VO2/max. - se utilizeaza fie textul spiroergometric (direct) fie step-testul (indirect), valorile obtinute se 'citesc' pe Nomograma Astrand Riyhming alaturata; estimarea era frecvent folosita de CMS / Centrul de medicia Sportiva care acum se numeste Insittutul national de medicina Sportiva, denumnirea si noile functiuni fiind facute direct de Dr. Ioan Dragan, membru al Acad. medicale, membru al FINA-Com. Medicala si premiat de 2 ori de FINA, caruia si pe aceast cale ii multumesc, si acum, pentru ajutor+fidelitatea sa fata de mine, un adevarat prieten.

  

 

 O incercare de a atrage atentia ca la iesirea capului din apa, cei cu par mare trebuie sa faca un simplu gest de schimbare a pozitiei capului(pe acea vreme a avea o casca de inot era totusi limmitata)

  Ex. menit a-l convinge pe incepator ca are capacitatea sa pluteasca daca are rabdarea necesara .Expresia 'Ou de Pasti' nu era agreata in acea vreme; copiilor le sugeram sa incerce sa pluteasca ca un 'dop' ...; acest exercitiu simplu, efectuat la apa cu adancime mica, convingea incepatorul ca are capacitatea de a pluti, evident, daca are rabdarea necesara...

   

 'Pluta verticala'

 

 Este un exercitiu 'inventat' de mine, spun asta deoarece bu l-am mai vazut la altii ....,....; prin el, teama de eventuala scufundare, inec, are toate sansele sa dispara; incepatorul este asitat si deci poate executa exercitiul fara grija iar cand capata mai multa incredere in acest fapt poate sa-l faca si singur, apoi va incepe sa calce apa cu picioarele si sa vasleasca circular cu palmele, inaintea pieptului; 'calcarea apei' este strict necesara pentru a putea trece la exercitii in bazine cu adancime mai mare a apei.

 In anul 1988, in lucrarea 'Schwime' semnata de W. Schram, pluta verticala este inclusa, inedit, in suita exercitiilor destinate invatarii inotului; deci specialistii germania au 'inventat' si ei acelasi truc de-al face pe incepator sa intre in apa adanca, fara teama; m-am bucurat f.mult cand am gasit lucrarea Dr. Schram, un 'elev' fidel al profesorului Gerhard Lewin / Neubrandenburg, fondatorul 'scolii DDR de inot sportiv', personalitate marcanta a sportului contemporan, cu care am avut ocazia sa ma imprietenesc si sa corespondez, si azi, D.sa fiind cel care a sugerat ca as putea sa-mi sustin teza de masterat la 'Deusche HochSchulle fur Korperkultur' din Leipzig...; demersurile de a fi aprobata aceasta invitatie s-au oprit (1987) la 'sectorul de partid/invatamt al sectorului 1 Buc. No comment !

      

    valoarea rezistentei frontale la inaintarea corpului in cazul a 2 biotipuri diferite (selectie)

     valoarea rezistentei frontale la inaintare in cazul adoptarii unei pozitii care se abate de la orizontala apei

  fiind vorba ds. cele 3 planuri care definesc Spatiul..., la inot se foloseste o grafica adecvata

   

                                                                   Sugestii pentru trecerea din 'Ou de Pasti' in pluta ventrala sau in pluta dorsala

 

     o 'dificultate' interesanta: din pluta ventrala se expira treptat tot aerul, fapt ce va duce la scufundarea volutara a corpului

                                                     invatarea 'plutei' in bazine cu adancime mare a apei; atentie la pozitionarea capului

      

  una dintre calitatile absolut necesare inotatorului: mobilitatea umerilor     grafica menita a explica existenta a 2 faze de vaslire, lopatare-biciuita la craul: rpin indoirea genuchiului se confera acestuia dreptul de a fi punctulde plecare a 'bataii', a lovituirii biciuite; a doau faza este inversul primei - piciorul este perfect intins, cu laba bine pozitionata iar miscare este cea de presare a volumului apei in sus    de fapt acesta trebuie sa fie primul 'contact' cu apa; simularea miscarilor alternative, in cadenta egala, cu amplitudine medie si piciorul care batand apa realizeaza si o spuma densa, egala / nu stropi de apa, ci o spuma  la procedeul Spate, acelasi mecanism, ridicarea genunchiului prilejuieste aplicarea loviturii, apoi intinderea piciorul preseaza apa in jos (acum ac. faza este ajutat de gravitatie pentru a se dezvolta eficient); acest fapt - folosirea aceluias mecanism de miscare a picioarelor (indiferent de procedeul ales Spate, Craul sau chiar Delfin) m-au determinat, in conturarea 'metodei concomitente de invatare a inotului sportiv' (vezi manualul ICF destinat studentilor, autor conf. Nicu Dumitrescu si Irina Oprisescu; ideia era ca incepatorului sa i se ofere posibilitatea sa inteleaga ca,de fapt, miscarile de piciaore seamana intre ele, air daca invata sa le foloseasca pe spate , poate s-o faca si pe piept; aceste asemanari precum si 'traseul proppeler' remarcat la vaslirile bratelor au condus la ideia ca cele 4 procedee de inot sportiv pot fi insusite 'concomitent'; transferul pozitiv intre miscarile principale de inaintare la cele 4 procede seamana si, la debut, incepatorul va fi capabil sa inoate diferitele exercitii sau chiar tehnica in coordonare globala - pe distante scurte /latimea bazinului, apoi, treptat, pe distante din ce in ce mai lungi).

     kinograma vaslirii Bras - o incercare de a sugera vaslirea'in 2 tipi' si nu in 3 asa cum era pe vremuri; am incercat sa evit ducerea exagerata a genuchilor sub abdomen iar rotarea externa a gambelor+labelor are o tinuta medie; vaslirea in 2 tipi exclude traectoria larga, circulara si se rezuma la o impinegeer a apei pe un traseu eliptic- este o miscare mai viguroasa si elimina cel de-al 3-lea timp 'mort'

imaginea reda pozitia pregatitoare a impingerii apei; la ora actuala aceasta pozitie s-a diminuat si mai mult, la unii inotatori de top se poate vedea o asemanare cu ondulatiile delfin, dar cu labele  adduse spre exterior; aceasta maniera este recomandata si de Terry Laughlin, initiatorul programului Total Immersion care plaseaza invatarea picioarelor Bras, la sfarsitul progresiei de invatare a celor 4 procede, tocmai ca incepatorul sa aibe deja invatate 0ndulatiile delfin de la care, prin rotarea externa medie, sa execute vaslirea de Bras.

  prin acest exercitiu se poate corecta tendinta de ducere a genunchilor mult sub abdomen miscare inlocuita de tragerea calciilor spre sezuta; asa se poate evita franara corpului care inainetaza.

     primii 'pasi' la picioare Spate se face cu pluta asezata liptit de abdomen; apoi, in functie de gradul de mobilitate a umerilor, se poate trece la pozitia cu pluta asezata deasupra capului

   la ondulatiile Delfin, structura biomecanica a miscarii este exact ca cea de la Craul cu mentiunea de a lucra concomitent; spre deosebire de Craul, unde bataile biciuite ale piciorelor nu trebuie sa se transmita trunchiului, la Delfin, lovitura sincrona a gambelor+labelor determina o inaltare a soldurilor, mult spre suprafata apei; acum soldurile prin ridicare/coborare ofera ritmic un nou punct de plecare a miscarii propriu-zise a picioarelor - in sus ca sa biciuiasca apa..., in jos ca sa faca o 'fluturare' a lor; exista delfinisti care nu folosesc prea mult efectul ridicarii/coborarii soldurilor - acestia au in schimb o buna mobilitate la umeri si forta deosebita in vaslirea bratelor... nu-i bai,se poate si asa... totul este sa ajungi in varful piramidei, uneori chiar cu 'ceva' care nu pare in concordanta cu 'regulili' teoretice ale inotului.

    asistenta instructorului este bine venita....

     traseul sinusoidal al vaslirii brate Craul: dupa scurta pauza de alunecare, palma incearca sa 'apuce' (!) apa pornind dupa un volum de apa mai stabil, apoi, urmeaza o 'tractiune' a apei (2) spre o alta 'apa' stabila in reg. abdomenului iar in final se indreapta impingand apa (3)  spre finalul vaslirii; asa explica 'efectul proppeler' Don Counsilman - ca si elicea care este eficienta deoarece cauta mereu volume stabile (relativ) de apa, volume care sunt purtate pe distante scurte... si la inot miscarile de vaslire, evident cu o alta structura, reproduc ingenios 'efectul proppeler'

    aceleas evolutii se remarca si la vaslirea brate Spate, dar in alt plan fata de linia mediana a corpului

  la brate Bras se remarca aceiasi succesiune si aceias aplicare a efectului 'elicoidal' apucare (1), tractiune (2) pana la nivelul umerilor si impingere circualra (3) prin care apa este 'expediata' sub trunchi oferind o 'baza' de sustinere a inaintarii tocmai in momentul cand picioarele sunt aduse spre sezuta ( este singura faza neproductiva, frenatoare din tehica de inot in cele 4 procedee...)

    vaslirea Fluture este, de fapt, descrisa ca un 'dublu Craul', cu aceleasi indicatii si valori

     exercitii pregatitoare pentru invatarea starturlui: prin plonjare inainte 9avand capul bine 'scufundat' intre umeri) si a zborului, unde elanul trebuie sa rezulte dintr-o energica avantarea a bratelor spre inainte

      

Brasul sub apa este regulamentar doar la un singurciclu de vaslire sub apa dupa start sau dupa inotrcere; aceasta prevedere regulamentara a fost impusa de FINA cand, prin anii '60-70 unii brasisti inotau astfel mai multe cicluri in apnee; am avut si noi 'exempalrele' noastre (Mitrofan) care respirau, in proba scurta de 100 m - odata la primul 50 iar apoi inca de 2-3- ori; inotul in efort maximal si apnee este nesanatos si in consecinta regulamentul permite doar un singur ciclu; corect executat brasul sub apa are parte de 3 pauze: prima, evident la intrarea in apa sau dupa impingerea de la perete, a 2-a: dupa efectuare unei singure vasliri cu bratele cand ele ajung adduse langa truchi iar palmele la solduri, a 3-a cand cu o ridicare abila a palmelor pe langa trunchi, bratele ajung intise inainte si prin ajutorul dat de terminarea vaslirii picioarelor; dupa acest ciclu inotatorul trebuie sa execute prima respiratei si evident sa fie cu capul peste suprafata apei.

        

Cap. Salvare debuteaza cu probelma Crircelului; este cauzat de oboseala musuclara locaal, oboseala cauzata si de conditiile de tempertura a apei sau de efort dar in orice caz de un dezechilibru mineral la nivelul mediului intern (lipsa Cl.Na.); aceste situatii se cer a fi tratate cu luciditate si fara panica; la gambe carcelul se corecteaza prim mobilizarea labei in flexie dorsala extrema + intinderea genuchiului; este bine ca toate exercitile care se pot asocia obiectivului 'salvare' sa fie prezente in fiecarelectie de invatare a inotului, cand copii se vor amuza+invata ds. ce este vb.

        

 SGPSIS - Sistemul General al Pregatirii Stagiale la Inotul Sportiv, reprezinta un concept al ideii pregatirii stagiale; este un complex de masuri+mijloace, aplicate mai  multe cicluri olimpice cu viitorii inotatori de performanta care are in vedere 3 mari obiective: stare de sanatate, forma desvolatrii somato-motrice si dezvoltare bio-functionala adecvata marilor eforturi, performante; in acest sistem se face referire la Selectie, Conditii materiale si sociale,ComponentelePsy, Bio si tehnica(simtul apei), Laturi (educativa+instructiva+biofunctionala)Obiective/ stagiu: initiere, invatarea ethnicii sportive, perfectionarea (pe procedee, pe probe) maiestria si consacrarea, Coninutul cu cele 5 stagii distincte + la toaet acestea se alatura CONTROLUL (analiza, informarea, palnificarea, evidenta muncii, antrenamentul si concursul); atata munca nu este lasata pe umerii unui singur om - antrenorul, ci se formeaza brigazi de asistenta care corespun fiecarei componente din acest complex concept

        

cel mai important aspect al muncii de pregatire este legat de relatiile existente intre -

producerea lucrului mecanic si - energia consumata; o prima mare delimitare este ca exista 2 tipuri mari de efort sau de solicitare: cele ANAEROBE si cele AEROBE; dar pentru ca probele de concurs ne obliga la o anumita precizie, cercetatorii, biologii, antrenorii au ZONAT formele de efort; Zonarea este deja cunoscuta de mai toata lumea inotului; eu am invata-o de la canotajul ns. (Florescu, Mociani, Popper) dar numai din auzite; la modul concret am vazut-o la rusi, iar cand le-am cerut 'priteneste' cel mai mare secret al lor... ei mi l-au dat si au spus ca-l au 'cadou' de la canoteuri... pai asta inseamna ca de la canotajul ns. a ajuns la canotajul rusesc sau chiar cel din Franta etc. / este cert ca zonarea efortului a fost perfetionat fericit de ai nostri !

la ora actuala, pe internet se tin si cursuri de antrenori avand ca element principal de raportare a continutului planificarii aceasta zonare; iata un ex. - intrati pe http://www.swimmingtraining4life.com/system_overview.htm si veti fi fericiti, la totul este ca la carte si chiar abil expus.

 

 Povestea zonarii are si alte 'dedesubturi'... in 1983 cand am revenit de la cantonametul la baza olimpica de la Thakadzor/ Armenia sovietica.., am scris repede ds. tot ce-am vazut acolo... si sa stiti ca erau lucruri nemaipomenite si nimic legat de politikia ns. cea de toate zilele...; broshura a fost data la antrenori dar politrugii Dumitrescu, dl. de la Bingo si DDGlavan-ul... au dat un 'comunicat' tovarasesc in presa sportiva a timpului ( era drept ca imi aparea numele cam des si de asta s-au legat, era ca un  atentat la cultul personalitatii tovarasului...?) cert ca nimeni nu a mai scos un 'pis' si treaba a clacat. La rusi am folosit aparatura lor de urmarire reala a prestaiilor in apa - un mini-sonar care atasat inotatorului trimitea unde radio, fluctualiile de pozitie a acestuia, erau captate de un receptor la capatul celalalt al bazinului iar totul mergea la un PC care primea informatii si de la 3 camere Tv ce urmareau paralel sportivul; bref, este adevarat ca antrenorul putea sta in fotoliu si pe ecranul TV vedea 'TOT', greselile tehnice erau corectate in timp real si cu mare precizie; a mai fost 'ceva', acolo l-am cunoscut pe celebrul Salnikov (cel care a inotat pt prima oara de 15 sute de metri (1500 liber) sub 15 minute..., antrenorul sau Igor Koskin era la mare voga si deja se ferea de 'paparazzi' iar el m-a intrebat daca nu am un bazin mai retras in care Volodea a lui sa inoate fara a fi vazut, etc.; la Buc. propunerea a fost clasata ca colaborare cu 'KGB-ul din natatie'... si a cazut cu brio - eu m-am gandit la Sinaia si Bazinul Montana...., politrugii nu au vrut si asa am mai pierdut o ocazie de a a vea pe cineva din top pe langa noi. Acum, probabil, ca sistemul lui Kaizeroff (asa se numea cercetarorul cu mini-sonarul acela), zic- probabil ca este undeva, mai degraba in Australia , poate si peste 0cean (dece in Australia../ deoarece rusi, dupa caderea comunismului au cam emigrat acolo si astfel Alex. Popov a devenit, de acolo, cel mai bun sprinter al vremii; gata am incheiat cu 'amintirili'...

      datele biometrice si cele biomotrice (forta, viteza s.a.) au fost culese de rusi timp de 30 de ani la un concurs rtaditional al care veneau multi inotatori de top; concursul Izvestia a generat acest panopticum - asa arata prin anii '80 elita inotului mondial (valorile medii); acum lucrurile sau mai schimbat, balanta trece de partea celor inalti si cu masa mare (M.Phelps s.a) iar ds. acest sens este scris negru/alb de catre unul din cei mai mari savanti-ingineri ai vremurilor ns. , un roman aflat in USA - Dl. Prof. Adrian Bejan care prezice ca in sportul de performanta vor castiga cei mari, din ce in ce mai mari...; pai daca nepotul meu nascut in 2000 va trai 100 de ani (cf. ultimilor cercetari expuse pe Discovery...) inseamana ca atunci campionii vor fi de talia 225 cm si cam de 150kg....; oare este posibil asa desvoltare..../ acum n-o credem dar evolutia multor activitati o dovedesc (sa ne gandim ca azi prea putini oameni ar putea imbraca o armura de cavaler, poate doar elevii din cl. VIII)

   Iata Alurile de miscare cf. zonarii efortului la Canotoj si la Inot / comparativ

     O ingenioasa imagine in care zonarea poate fi regasita in mod miracolos... natural

In aceste grafice am situat cresterea somato-fuctionala, ca proces natural biologic de adaptare si cresterea performantelor prin dirijare atenta, metodica, planificata prin doua curbe. 0 multitudine de conditii pot face ca forma acestor curbe sa difere iar punctul lor de intersectare (adica momentul implinirii somato-functionale si aparitia performantei) sa fie cel optim sau nu.; graficul A reprezinta situatia ideala cand cresterea si implinirea tuturor parametrilor este evidenta dupa mai multi ani de activitate; graficul B reda relatia in care practicarea inotului cu toate ca este atent dirijata iar cresterea biologica favorizeaza performanta, o serie de conditii particulare, atipice impiedica intersectarea curbelor si deci rezultatul nu apare ( 'talent diminuat, teama de apa, indispozitii psihice legate de educatie, caracter, comportament etc); in graficul C am redat relatia dintre un organism nepregatit pentru sport, pt. efort si o 'dirijare' de mantuiala - chiar daca totusi, intersectarea s-ar produce ea va fi tardiva, neconforma cu practica competitonala, caz in care inotul devine un mijloc ideal de intarire a sanatatii, de agrement sau chiar therapeutic; in graficul D apare realtia reala in care, cu enorme tatonari si exersari, are un final fericit, cateodata improbabil da rezultate; statistica ne arata ca el este propriu la un numar redus de practicanti, la elita noastra avand in vedere ca pentru un singur madaliat olimpic sau de nivel international... in urma cu 10-12 ani s-au selectionat cca 5000 de incepatori (!); graficul E reprezinta relatia dintre un organism apt pentru aface sport dar caruia, din varioi motive... nu li se aplica un regim de pregatire adecvat (profesionalism scazut, organizare defectuoasa, putinatatea mijloacelo materiale; modelul acesta poate genera performanta... fara a avea pretentii sau a face predictii, performanta nu poate fi controlata si poate aparea spontan si disparea cand nu te astepti; graficul F este tipic pentru situatia de a angrena organisme amotrice, cu putine calitati de remarcat dar asupra carora se aplica o munca de inalt nivel profesional;cele doua curbe se intersecteaza de doua ori: imediat, curand dupa inceperea activitaii dupa care 'forma sportiva' de diluiaza si paote avea o reintalnire, dupa mai multi ani, cand natura, viata isi va putea spune cuvantul; forma sportiva aparenta este adesea speculata de unii antrenori care isi pun mari sperante in acel moment dar este cert ca aceasta faza va disparea (chiar din plictiseala unii renunta sa mai 'traga'...). Aceste 6 situatii formale servesc antrenorului spre a ramane lucid in fata 'sortii' si un bun observator al complexitatii in pregatirea sportiva de mare performanta.

           Acest grafic , perfectionat printr-o cercetare mai ampla, poate deveni un instrument de lucru pentru antrenorul dornic ded a odza cat mai bine efortul de pregatire; ar fi ca o 'rigla de calcul' in care daca cunosti 2-3 valori din domenii diferite pentru a deduce restul; aceste domenii sunt - Distanta, varsta/experienta anterioar, Timpul/intensitatea de lucru,Intervalul de odihna, nr. de repetari, calitatile dominante necesar a fi rpelucrate / forta sau rezistenta , scalarea lactacidemiei cu valorile standard asteptate sa fie/sau , indeplinite in timpul exersarii

        Graficul este conceput de dr. Gerhard Lewin, in lucrarea sa 'Schwime' Sportverlag, Berlin 1978, prin care autorul fixeaza continutul general al preagtirii pe mai multi ani, mai multe stagii principale de pregatire; 'A' reprezinta antrenamentul (procentual) in apa, 'B' reda sensul pe care il are pregatirea pe uscat iar 'C' indica sensul pregatirii speciale pe usat. Achtung: se face o diferentiere intre 'B' si 'C' care ne duce la necesitatea ca pregatirea pe uscat sa fie amplu dezvoltata prin exercitiile din diferite discipline sportive(educatioa fizica scolara etc) iar 'C' este suita de exercitii particularizate care isi face loc din ce in ce mai mult dealungul anilor (lucru in 'circuit trainig', la Trenajor Huttel, la aparatele Biokinetice / ai apare si aparatul autohton, realizat la centrul de Cercetari EFS de SDr. Pierre de Hillerin si colb. prin care efortul afara de a putea fi bine dozat este si corect directionat pentru cea mai eficienta miscare din tehnica procedeului de baza - o adevata minune realizata la noi si de care au beneficiat multi inotatori din elita ns. (Gherghel, Florea, Diana Mocanu, Camelia Potec s.a.)

   In lucrarea mea am avut ca invitati pe dr. Belea Octavian - ORL-ist, seful clinicii de la Sp. Coltea Buc., dr. ioan Dragan, directorul INMS, Buc., dr. Kathy 0rosz Flora - medicul lotului nostru olimpic, cercetator Cornel Radut / vezi cap. Sarcina de miscare ..., prof. Mihai Cerchez / acum un prosper om de afaceri... si Ing. mec.Dan Naum, un impamantenit al piscinei; acesta din urma a realizat unmaterial; cuprinzator ds. folosirea bazinului (filtrare, regulament tehnic, organizarea muncii); aici am redat unul din multele grafice folosite cu competenta de acest destoinic inginer; ca el mai remarc pe Ing. D. Caminski, ajuns unul din directorii TVR / a implementat televiziunea color in tara ns., apoi, din motive personale+politice a emigrat in Anglia si acum se afla in Australia / colaborator la unele din programele NASA... si exemplele ar putea continua -  avem raspanditi in lumea larga multe minti luminate, in sport (Marculescu, Popescu, Firoiu, Hohoiu) cat si in alte domenii economice, stintifice, medicale (Kroner, Varlaam, Katy 0rosz s.a.)